Meseria lui e riscul

AIG Life Asigurari de viata a devenit recent Alico Romania. Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico România, ne ofera detalii despre ce implica aceasta schimbare, dar si despre piata de asigurari locala, previziuni si tendinte

 

Ce se afla in spatele deciziei de a trece de la AIG Life la Alico?

Orice schimbare, asa cum este si cea de acum, implica intrebari. Exista un substrat, nimeni nu face schimbari de dragul de a-si reimprospata imaginea, ci pentru ca trebuia facuta aceasta schimbare. Pâna in 1995, in toate tarile din regiune (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Cipru), companiile de asigurari de viata ale grupului nostru se numeau Alico sau o combinatie intre numele tarii si Alico.

Din 1995, ideea de globalizare a serviciilor si a brandului a schimbat strategia si toate companiile nou infiintate s-au numit AIG Life, iar celor care se numeau Alico li s-a adaugat AIG Life. In acest mod, se globaliza brandul si ideea de supermarket financiar (toate tipurile de produse si asigurari) era din ce in ce mai promovata. 2008 a dus la o schimbare, s-a aratat ca pragmatismul clientului si nevoia de reglementare a produsului este din ce in ce mai mare.

Clientul prefera un specialist, nu vrea sa mearga la un medic generalist, vrea un diagnostic specific, are nevoi specifice. De asemenea, cei care reglementeaza pietele financiare si cele de asigurari au spus ca aceste servicii financiare trebuie diferentiate, aceste lucruri trebuie separate.

Nu este cazul nostru, nu am fost niciodata o institutie bancara. Institutiile bancare isi vor separa din ce in ce mai mult serviciile de asigurari, odata cu implementarea noilor norme de solvabilitate, precum Basel 2 (o norma a bancilor centrale care urmeaza a fi implementata si in România), Solvency 2 (o noua norma de solvabilitate pentru asiguratori), iar toate aceste lucruri vor face o diferentiere mult mai clara intre diversi provideri de servicii si ii vor forta pe acesti provideri, daca vor sa le tina pe toate in acelasi loc, sa aiba cerinte de capital mai mari.

Ideea de schimbare a numelui in cel al actionarului nostrum (Alico a fost intotdeauna actionarul nostru) este pentru a arata specializarea in domeniul de asigurari de viata, ceea ce noi am facut intotdeauna, dar trebuie sa o aratam si prin denumirea si prin marketingul nostru.

 

Ce noutati pregatiti odata cu schimbarea de identitate?

In primul rând informatizarea distributiei, interfete pe platforme web, pentru distribuitorii nostri dar si pentru client, pentru a-si putea vedea conturile si pentru a putea face modificari online. Un al doilea proiect la care lucram este upgradarea si dezvoltarea back-office-ului – call-center profesionist, arhiva electronica, dezvoltarea unor sisteme de CRM in cadrul organizatiei. Acestea sunt investitiile pe care noi le facem din profitul pe care il scoatem. O sa continuam capitalizarea firmei de pensii, care urmeaza sa aiba un breakeven in perioada urmatoare si va trebui sustinuta financiar.

 

Cat de solida este activitatea Alico Romania, mai ales ca au existat presupuneri ca banii de aici merg la compania mama pentru a o sustine?

De un an de zile eu tot aud lucrul acesta si este normal. Noi si in general organizatiile de asigurari de viata suntem organizatii foarte bine capitalizate, foarte solide financiar. Mai mult, corporatia AIG nu ne-a cerut niciodata niciun ban. Toti banii sunt tinuti in România, rezervele sunt tinute aici, investite in titluri de stat românesti, in moneda locala, iar profitul generat a fost reinvestit aici.

Nu am resimtit nicio presiune in urma acestor speculatii si, daca am fi resimtit, erau la nivelul clientilor, al fluctuatiei de personal si al distributiei proprii. La nivel de piata s-au rascumparat in primele sase luni de zile 60.000 de polite, noi am avut 3.000, undeva la 5%, in timp ce cota noastra de piata in prime active era la 2008 de 15,7%.

Nu am fost la fel de afectati ca si ceilalti, fiindca strategia noastra de produs a fost orientata catre alt tip de produse, garantate, si oamenii au fost mai mult influentati de mediul economic, nu de furnizorul de asigurare. Acest fapt ne arata ca vestile pe care noi le-am primit de-a lungul anului nu au avut o influenta mare. Desi aceste rascumparari au fost in crestere, ele au fost la un nivel acceptabil.

Reprezinta sub 1% din portofoliul nostru. La capitolul clienti noi, vânzarile individuale de asigurari de viata au crescut in 2009 cu 2%. Am avut crestere, pe când piata in totalitatea ei a scazut cu 3-5%. Mai mult, in ultimele doua trimestre am avut cresteri consecutive, chiar de doua cifre, cu 20%, respectiv 15%.

Din punctul de vedere al personalului, nu am avut plecari, pentru ca si conditiile de piata sunt de asa maniera. Am sporit numarul de canale de distributie, mai ales in a doua jumatate a anului 2009. Impactul a fost la nivel de piata mai mult, datorita conditiilor economice, datorita venitului rezidual mai mic, a devalorizarii, a cresterii utilitatilor. Nu pot sa spun ca a existat un impact diferit de ceea ce s-a intâmplat cu toti ceilalti in piata, ba din contra, cred ca ma aflu intr-o pozitie mai buna.

 

Cati clienti aveti in Romania?

Avem in jur de 750.000 de persoane asigurate sub diverse forme, iar impreuna cu fondul de pensii avem peste un million de clienti. in ceea ce priveste rezultatele financiare pe 2009, nu pot sa vi le dezvalui, ca nu sunt auditate, iar cele preliminare abia au fost depuse la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Pot sa va spun insa ca, fata de anul trecut, anumite linii de business s-au dezvoltat. Produsele de sanatate s-au dezvoltat foarte bine, dar de la o baza foarte mica, produsele de asigurari garantate individuale au inregistrat o mica crestere. O scadere semnificativa au avut produsele legate de credite.

 

Care a fost situatia din piata asigurarilor de viata in 2009?

In 2009, piata a fost de 1,75 – 1,8 miliarde de lei, intr-o usoara scadere fata de 2008. Anul 2010 va fi probabil un an de crestere si de dezvoltare, insa nu vor mai fi aceleasi cresteri spectaculoase de doua cifre ca in anii trecuti, desi se va ajunge pâna la 10%. Aceasta dezvoltare a pietei asigurarilor de viata si-a aratat cresterea in ultimele doua trimestre, nu numai in cazul Alico România, dar si la nivel de piata. Oamenii au inceput sa capete mai multa incredere in stabilitatea monedei nationale, in companiile de asigurari, au vazut ca banii pe care ii economisesc in diverse forme de asigurare nu mai continua sa fie afectati de devalorizare sau de cresterile de preturi.

Pe de alta parte, produsele de tip unit-linked au inregistrat o scadere, pentru ca au fost marcate in prima parte a anului de scaderea bursei, iar produsele garantate si produsele de sanatate au inregistrat cresteri modeste, dar prin ponderea lor in total piata de asigurari au facut ca piata sa aiba pâna la urma o pozitie similara cu cea din 2008. Asigurarile sunt printre putinele sectoare care nu au avut scaderi, au inregistrat chiar o crestere per total de doua, trei procente. Asigurarile sunt, pâna la urma, o necesitate care nu este inlocuita, nu dispare odata cu criza, din contra, mai ales in asemenea perioade, asigurarile de viata sunt amplificate.

 

Se poate spune ca s-a schimbat comportamentul romanilor in ceea ce priveste asigurarile de viata?

Comportamentul românilor este la fel ca al tuturor celorlalti, numai ca noi am pornit piata de asigurari mai târziu. Educatia in asigurari se face doar atunci când te dai cu capul de pragul de sus, intâi trebuie sa te lovesti si sa te doara si pe urma iti pui bani deoparte. Este o autoeducatie care evolueaza pe masura ce vezi ca sistemul functioneaza pentru tine, asigurarile in sine sunt pe termen lung. Mentalitatea s-a schimbat pentru ca oamenii au inceput sa primeasca beneficii, in caz de imbolnavire, unele polite au ajuns la maturitate, s-au implinit 10 ani de când piata functioneaza, cam prin 1997 a fost debutul pietei de asigurari de viata in România.

Lucrurile acestea se vor amplifica in timp, ele ar putea fi accelerate si unele tari au ales sa accelereze aceasta constientizare prin educare. Metoda este simpla: utilizarea stimulentelor fiscale. Stimulentul fiscal ofera un motiv in plus pentru a face acest efort si pe masura ce sunt mai multi care fac acest efort, mai multi beneficiaza de asigurare si atunci se creeaza mentalitatea ca asigurarea este o necesitate. Nu exista inca stimulente, pentru ca nu numai statul este de vina, cred ca insasi industria noastra, a asigurarilor de viata, a esuat in a explica autoritatilor importanta asigurarilor de viata, cum si ce ar trebui sa faca. Noi ce facem cu banii din asigurari? Preluam risc.

Riscul acesta se traduce in bani, banii pe care ii punem deoparte si ii reinvestim in statul român, cumparam titluri de stat pe termen lung, 10 ani. Investitiile pe termen lung sunt cele mai sanatoase pentru economie si de acest lucru are nevoie statul român. Cea mai buna si ieftina sursa de a te imprumuta este de la asiguratori si de la fondurile de pensii. Mai ales de la asiguratori, pentru ca este pe termen lung, fondurile de pensii mai jongleaza in interior, intrucât oamenii nu pot iesi din fond, pe când in asigurari te poti muta de la un provider la altul. Lucrul acesta trebuie explicat si aici eu cred a industria in sine nu s-a coagulat suficient pentru a explica intr-un mod pragmatic importanta acestor avantaje fiscale.