“Sunt ceea ce simt”- noua religie de pe piața muncii

“Sunt ceea ce simt”- noua religie de pe piața muncii

Impactul pe care “încrederea angajaților” îl are în nivelul de retenţie al companiei și în “engagement”, şi nu în ultimul rând în productivitatea angajaţilor încadraţi într-o companie oarecare din România, preocupă orice lider de business și, mai ales, orice profesionist de HR.   De  Andreea Mihnea, HR Director, EY România Așa cum a reieșit din recentul barometru EY, un nivel

Bonusuri? Sau avem alte metode?

Bonusuri? Sau avem alte metode?

Când vorbim despre bonusuri, ne gândim automat la bani. În multe companii, bonusul este folosit ca mijloc de motivare. Și, de fapt, știm că de peste 40 de ani metoda ”recompensă (= bonus) și pedeapsă” nu funcționează ca factor motivator și, mai important, nici măcar în beneficiul companiei. De fapt, funcționează chiar împotriva companiei atunci când bonusul nu este legat

5 strategii pentru a avansa în carieră

5 strategii pentru a avansa în carieră

Zilele trecute stăteam de vorbă, în pauză, cu unul dintre tinerii manageri veniți la o conferință. La un moment dat și-a luat inima în dinți și m-a întrebat ce sfat îi pot da într-o anumită problemă (foarte spinoasă) cu care se confrunta în compania în care lucra. De Bogdan Comănescu, fondator Accelera Business Strategy Nu sunt genul de consultant care

Ideologii roșii de sânge albastru

Ideologii roșii de sânge albastru

Râdeam deunăzi cu un prieten întrebându-ne: oare câți laburiști sunt în Camera Lorzilor din Parlamentul britanic? În ignoranța și naivitatea noastră ne închipuiam că niciunul. La verificare am rămas muți: răspunsul este 200 din 798, adică aproape un sfert. De Ionuț Bălan Bineînțeles, asta are de a face și cu „democratizarea” acordării titlului de lord începând cu a doua jumătate

Rațiune și simțire în business

Rațiune și simțire în business

Este un adevăr universal acceptat că un CEO trebuie să ia decizii folosindu-şi raţiunea. Dar, în realitate, majoritatea liderilor îşi bazează deciziile pe instinct sau pe scurtături mentale. O fi bine? O fi rău? Text de Radu Atanasiu Un studiu[i] din 2016 a arătat că, în rezolvarea unor puzzle-uri şi ghicitori, cei care au răspuns din instinct au avut rezultate

Cum sfârșesc intelectualii mereu la stânga

Cum sfârșesc intelectualii mereu la stânga

Mă gândesc la intelectualii debutați  politic ca disidenți mai mult sau mai puțin notorii înainte de Revoluție, afirmați pe deplin în anii ’90 și în prima parte a anilor 2000 și deveniți repere definitive odată cu „lupta anticorupție” din ultimii ani, cu tot cu discipolii lor. Dacă îi întrebi, toți se vor declara categoric „de dreapta” sau, cel puțin, vor respinge „stânga”

Bonusuri!?

Bonusuri!?

Mihai a devenit recent tată. Soția lui, Mihaela, a născut o fetiță sănătoasă. Totul a decurs foarte bine și foarte repede. Mihaela i-a cerut lui Mihai să cumpere primele hăinuțe pentru fiica lor, Myra, de la un magazin aflat în vecinătatea spitalului. Mihai a găsit niște hăinuțe drăguțe. Și a văzut, totodată, o cană simpatică purtând inscripția: “Te iubesc, Mama”.

Un gând creștinesc: să ne vedem fiecare de treaba lui

Un gând creștinesc: să ne vedem fiecare de treaba lui

Biserica e acuzată, încă de pe vremea lui Ceaușescu, că ar fi “străpunsă” de serviciile de informații. În același timp se observă că e deosebit de “activă” în perioada electorală și face lucruri ce au legătură cu propaganda, cu care ar trebui să nu se ocupe, ca să nu aibă probleme de credibilitate. De Ionuț Bălan Întrebarea este însă ce ar fi

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

A venit  momentul să analizăm mai bine de ce iau băncile centrale prin relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE) de la cei harnici şi strângători şi redistribuie celorlalţi. Fiindcă statele au angajat împrumuturi pe care nu le pot duce şi atunci apelează la hazard moral şi selecţie adversă ca să salveze datoria publică de la faliment. de Ionuț Bălan QE

De ce nu ne lasă statul să ne tocmim

De ce nu ne lasă statul să ne tocmim

Unul dintre simptomele inculturii economice din societate este acela că, de mici, suntem învățați că nu e frumos să ne tocmim. „Doar precupețele se tocmesc“, „Unde-i lege nu-i tocmeală“, „Te tocmești ca la piață“, iată câteva dintre zicerile prin care ni se transmite, mai direct sau mai subliminal, că e frumos și elegant să acționăm împotriva intereselor proprii și a