Trei promisiuni și cinci mituri ale Bitcoinului

Privind retrospectiv, inovația în fazele ei incipiente nu a fost privită cu ochi buni de către oamenii care preferau în mod natural certitudinea status quo-ului.

Text de Vlad Mercori

Însăși mașina ca vehicul de transport, deși azi unanim apreciată ca fiind o invenție genială, a întâmpinat dificultăți cu primele sale versiuni care au fost ridiculizate de presa vremii ce nu contenea să enumere motivele pentru care trăsura cu cai este o soluție mai potrivită: mașina necesita combustibil deci era implicit mai costisitoare, stațiile erau rare, drumurile fuseseră construite pentru cai, astfel că mașinile se defectau constant, dar cea mai vehiculată problemă era cea a siguranței. Nu a celor din mașină, ci a celor care aveau ”nenorocul” de a fi în jurul unei astfel de ”mașinării a morții”.

Paranoia a ajuns până într-acolo încât la sfârșitul secolului XIX a existat o lege în Marea Britanie care prevedea ca un autovehicul să aibă obligatoriu 3 „pasageri”: șoferul, un inginer (în cazul în care mașina se strica în mijlocul drumului și crea dificultăți cailor) și un „stegar” a cărui rol era să alerge în fața mașinii cu o pânză roșie pentru a anunța trecătorii de iminenta apariție a unei mașini.

Aceleași rezerve se regăsesc și astăzi în fața posibilității existenței unei „monede” virtuale. Sunt însă justificate aceste reticențe?

Ce este, până la urmă, Bitcoin?

Simplificat într-o singură frază, Bitcoinul (BTC) este o criptomonedă digitală creată pe internet și care există doar în mediul on-line.

Deși a apărut la începutul anului 2009 prin deja celebrul White Paper, să vorbești despre Bitcoin fără să devii dubios de tehnic nu e sarcină ușoară cu atât mai mult cu cât (asemenea tuturor poveștilor frumoase ale istoriei) în jurul Bitcoinului s-au țesut o sumedenie de mituri începând chiar cu cel al fondatorului, Satoshi Nakamoto.

Efervescența a devenit viziblă când tot mai mulți oameni au devenit interesați de subiect pe fondul creșterii prețului unui Bitcoin de la $1200 în aprilie 2017, la 20.000 în luna decembrie a aceluiași an. Dincolo de cei care au investit pentru a specula volatilitatea pieții, există un grup destul de numeros (cu precădere profesori universitari, cercetători dar și oameni cu preocupări diverse, non-tehnice) interesat strict de tehnologia din spatele unui concept aparent abstract cum e cel de „criptomonedă”.

În centrul acestei tehnologii este blockchain-ul, un ”ledger”(e greu de identificat un sinonim perfect în limba română, dar cel mai potrivit ar fi ”registru”) unde totalitatea tranzacțiilor în Bitcoin (dar și alte informații utile) sunt înregistrate și securizate prin intermediul criptografiei. Ca o paralelă, tot un ”ledger” este utilizat și de către bănci pentru tranzacțiile de tip Swift de exemplu.

Harta simplificată a unei tranzacții în Bitcoin:

Așa cum pentru a-ți accesa e-mailul folosești un browser ( Mozilla, Chrome, Internet Explorer) la fel, pentru a putea cumpăra și vinde bitcoin ai nevoie de o interfață care poate fi de exemplu o aplicație pe telefonul mobil, un „Bitcoin wallet”.

Pentru a exemplifica, să presupunem că persoana X dorește să îi trimită persoanei Y, 1 BTC. Acesta din urmă îi furnizează adresa iar persoana X inițiază tranzacția. Ulterior, aceasta ajunge în cadrul unui rețele (Peer-to-peer network sau simplu P2P) de calculatoare (nodes) care au rolul de a o verifica. Odată validată (ceea ce presupune printre altele confirmarea că respectiva persoană/adresă care inițiază transferul deține suma de un Bitcoin) tranzacția este adaugată în cadrul unui block și integrată în cadrul ledger-ului. În momentul acesta, oricine poate vedea că adresa persoanei X a trimis 1 BTC adresei deținută de persoana Y iar rețeaua va reține tranzacția pentru totdeauna astfel existând constant un circuit clar al fiecărui bitcoin.

Trei promisiuni importante ale Bitcoinului

O monedă agnostică necontrolată de niciun guvern, complet descentralizată și bazată doar pe cerere și ofertă. Există un număr finit de monede pe piață și nu există posibilitatea creșterii numărului acestora. Deci „tipărirea” atâta de uzitată de guverne pe timp de criză (și nu numai) este exclusă.

Transferuri rapide: în prezent un transfer bancar din Romania în India poate dura și 5 zile lucrătoare. Bitcoin-ul nu cunoaște conceptul de zi lucrătoare iar tranzacțiile pot dura (acum, după implementarea tehnologiei Lightning) câteva minute.

Tranzacții ieftine: Există țări unde până la 40% din venituri sunt reprezentate de bani trimiși de oamenii care muncesc în străinătate. Peste 4 miliarde de oameni nu au acces la servicii bancare la îndemână iar cea mai uzitată metodă în acest caz este Western Union. Am simulat acum un transfer din Spania în Algeria. Din 100$, Western Union, ca intermediar, percepe un comision de 10%, deci doar 90$ ajung la destinație. Cu Bitcoin o tranzacție similară ar costa doar câțiva cenți ceea ce înseamnă mai mulți bani pentru oamenii care cu adevărat au nevoie de ei și mai puțini pentru intermediari.

Cinci mituri legate de Bitcoin care, la o analiză mai atentă, necesită clarificări:

Bitcoin-ul este doar o monedă virtuală. Bitcoin-ul înainte de toate este o tehnologie, un protocol la fel ca internetul. Asemenea undelor radio este neutru, nu aparține nimănui și doar pentru că nu-l putem lua în mână nu înseamnă că nu există. Tehnologia din spatele Bitcoin-ului e bazată pe criptografie ceea ce îi conferă flexibilitate în utilizare și un înalt nivel de securitate. „Moneda” în sine este doar una din aplicațiile practice ale tehnologiei.

Bitcoin-ul este un fenomen marginal. Există atâtea dovezi împotriva acestui argument încât e și greu să enumerăm doar câteva.

Două orașe din Elveția: Zug și Chiasso permit cetățenilor să își plătească taxele în Bitcoin. Spus altfel, asta înseamnă că cele două municipalități a celui mai stabil stat european din punct de vedere economic nu au nimic împotrivă să dețină Bitcoin în locul monedei naționale, francul elvețian.

Japonia a recunoscut Bitcoin-ul ca monedă legală astfel că există peste 20.000 de businessuri care acceptă plăți în Bitcoin. Mai mult decât atât, începând cu aprilie 2018, există companii care au propus angajaților să fie plătiți în Bitcoin, guvernul oferindu-le oportunitatea de a utiliza în statele de plată termenul de bitcoin. 

Conform unor cifre oficiale, aproximativ 30% din populația Coreei de Sud deține crypto monede iar bancomatele special create pentru Bitcoin sunt din ce în ce mai întâlnite.

Bitcoin-ul e complicat de înțeles. Da și nu. Da, pentru că asemenea tuturor tehnologiilor inovatoare, vine la pachet cu o serie de termeni și explicații tehnice inițial mai greu de digerat. Bitcoin are nevoie de timp pentru ca programatorii/cercetătorii care se dedică acestui domeniu de activitate să îl facă mai ușor de înțeles, să îi asigure o interfață prietenoasă pentru restul utilizatorilor. 

Bitcoin-ul are probleme de securitate. Fals. Problema e de fapt la oamenii care dețin bitcoin. Moneda în sine există în cadrul unei rețele criptate mai sus menționată: blockchain. Din punct de vedere tehnic este imposibil de ”spart”.

Oamenii sunt însă cei care, pierzându-și accesul la „portofelele” ce stochează cheile de acces la bitcoinii pe care îi dețin, își pierd implicit și Bitcoinii. E important de știut că propriu-zis monedele nu dispar. Ele rămân în rețea, în „blockchain” iar dacă ulterior persoana își găsește cheile rătăcite, își poate accesa din nou toți Bitcoinii.

În peste 9 ani de istorie nu a fost furat nici 1/10.000 dintr-un Bitcoin direct din rețea.

Bitcoin-ul e foarte volatil motiv pentru care nu poate fi utilizat la scară largă. Nu doar că e volatil, dar e și lent. Deocamdată. Și primele televizoare au avut o sumedenie de probleme (începând cu greutatea imensă), dar acei „early-adopters” au văzut potențialul invenției în sine și după mai puțin de 100 de ani am ajuns să nu ne putem închipui cum ar fi o casă fără măcar un TV.

La fel, internetul avea inițial un „bandwidth” prea mic și nu permitea de exemplu trimiterea unor poze în cadrul unui e-mail. Ulterior, când acest lucru a devenit posibil, noi idei precum videoconferințele sau filmele HD au necesitat încă o perioadă în care internetul să se dezvolte pentru a putea deveni realitate. Atât internetul cât și Bitcoinul sunt inovații care progresează eșuând în mod repetat până când cuceresc o nouă redută, ceea ce coincide totodată cu pregătirea pentru noi provocări.

Sigur, Bitcoin nu va înlocui euro sau dolarul mâine. La drept vorbind nici nu își propune asta; dar block chain-unul prin multiplele valențe și funcții pe care le poate avea este deja o tehnologie pe care guvernele din toată lumea își propune să o folosească în diverse domenii: financiar, funciar sau pentru simplificarea birocrației. De asemenea, există un flux uriaș de oameni din banking și corporații care intră în start-upuri create în jurul tehnologiei blockchain.

Întrucât suntem într-o fază foarte incipientă, dar care avansează cu mare rapiditate, iar Bitcoin-ul a crescut mai repede în ultimii ani decat au crescut Twitter sau Facebook în primii lor ani, profesorii de la Princeton, care au creat un curs extrem de serios pe Coursera, sunt de părere că asistăm la o invenție mai importantă și cu un impact mai mare decât a fost internetul.

 

Vlad Mercori este specialist în Internet marketing & Fintech și co-fondator al companiei Seroxy cu sediul în Madrid. Platforma digitală dezvoltată de Seroxy este cea mai extinsă rețea de site-uri specializate în recenzii de produs din Europa acoperind 7 țări: România, Spania, Germania, Franța, Italia, Polonia și Olanda și totalizând peste 3.5 milioane de vizitatori lunar. Proiectul local se numește Clovis.ro.