2026, anul în care companiile își securizează riscurile fiscale prin APA (Acordurile de preț în avans)

2026, anul în care companiile își securizează riscurile fiscale prin APA (Acordurile de preț în avans)

Reading Time: 4 minute

Mediul fiscal din România a devenit mai complex în ultimii ani, iar pentru companii, mai ales pentru cele care fac parte din grupuri internaționale, predictibilitatea a ajuns să fie la fel de importantă ca nivelul taxelor în sine. În acest context, 2026 se conturează ca un an în care interesul pentru Acordurile de Preț în Avans (APA) va crește semnificativ.

Creșterea acestui interes apare în contextul în care, în ultimii ani, România a trecut de la o abordare mai degrabă formală a prețurilor de transfer la una aliniată practicilor aplicate în celelalte state europene. “Tranzacțiile intra-grup sunt analizate tot mai des și mai profund, iar companiile sunt evaluate după aceleași principii ca în jurisdicții precum Germania, Franța sau Olanda. Diferența este că, fără un APA, multe firme locale nu au un mecanism clar de protecție în fața acestor evaluări. În acest context, APA-ul devine una dintre puținele soluții prin care companiile pot transforma o zonă de risc fiscal într-o poziție stabilă și predictibilă”, explică Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing.

APA-urile sunt instrumente fiscale prin care o companie și autoritatea fiscală stabilesc din timp modul în care vor fi tratate anumite tranzacții între firme afiliate, în special din perspectiva prețurilor de transfer. Mai simplu spus, compania și ANAF stabilesc dinainte asupra regulilor de calcul și a nivelului acceptat al prețurilor pentru anumite tranzacții intra-grup.

De exemplu, dacă o companie din România plătește servicii de management, IT sau suport administrativ către o firmă afiliată din străinătate, un APA confirmă că prețul plătit în cadrul grupului este similar cu prețul practicat între companii care nu sunt afiliate și cum trebuie documentat. Atâta timp cât compania respectă termenii acordului, riscul unor ajustări fiscale ulterioare este semnificativ redus.

„APA-urile devin un instrument esențial pentru companii în gestionarea riscurilor fiscale legate de tranzacțiile cu afiliați”, punctează Alina Andrei.

De ce devin APA-urile tot mai relevante

Tot mai multe companii adresează întrebări concrete despre APA-uri, semn că subiectul a depășit zona tehnică și a intrat în sfera deciziilor strategice. Societățile caută soluții prin care să obțină predictibilitate în transfer pricing și să își reducă expunerea într-un context în care controalele fiscale sunt mai frecvente și mai bine targetate.

Dacă în trecut APA-urile erau percepute ca instrumente rare, utilizate aproape exclusiv de marile multinaționale, contextul actual schimbă această percepție. Intensificarea controalelor pe prețuri de transfer, noile reguli privind deductibilitatea cheltuielilor intra-grup și presiunea tot mai mare pe conformare fac ca abordarea „vedem la control” să devină riscantă din punct de vedere financiar. De aici și interesul crescut pentru APA: companiile nu mai caută doar să se conformeze, ci să-și securizeze din timp poziția fiscală. Pentru 2026, APA-ul începe să fie privit nu ca o opțiune teoretică, ci ca o decizie strategică, cu impact direct asupra bugetării și stabilității financiare.

„Pe măsură ce România se aliniază tot mai mult standardelor OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), controalele pe zona de prețuri de transfer devin mai sofisticate, iar APA-urile oferă companiilor un cadru clar și predictibil”, subliniază Alina Andrei.

OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, stabilește regulile internaționale privind prețurile de transfer, aplicate în cele mai dezvoltate economii ale lumii. Principiul de bază este simplu: tranzacțiile dintre companii afiliate trebuie realizate la prețuri comparabile cu cele practicate între firme independente. Pe măsură ce România se aliniază acestor standarde, autoritățile fiscale analizează tot mai atent dacă prețurile din cadrul grupurilor reflectă realitatea pieței. În acest context, APA-ul devine instrumentul prin care companiile pot valida din timp, împreună cu ANAF, că prețurile aplicate respectă regulile OECD.

Un avantaj important: aplicarea retroactivă

Un element-cheie care contribuie la creșterea interesului pentru APA-uri este posibilitatea aplicării lor retroactive. Practic, companiile pot solicita ca acordul să se aplice și pentru anii anteriori, în limita perioadei de prescripție fiscală, de regulă ultimii cinci ani.

Această opțiune este relevantă în special pentru societățile care au derulat deja tranzacții intra-grup și vor să își reducă expunerea la riscuri fiscale acumulate în timp. Aplicarea retroactivă permite securizarea poziției fiscale și, în anumite situații, corectarea voluntară a eventualelor neconformități, într-un cadru controlat.

„Este o schimbare importantă de abordare. Companiile pot analiza riscurile din trecut și pot lua măsuri proactive, înainte ca acestea să fie identificate într-un control fiscal”, explică Alina Andrei.

În anumite condiții, depunerea unei cereri de APA poate duce chiar la suspendarea unei inspecții fiscale aflate în desfășurare, cu aprobarea conducerii organului de control.

Legătura dintre APA și deductibilitatea cheltuielilor

Relevanța APA-urilor crește și mai mult în contextul noilor reguli privind deductibilitatea cheltuielilor intra-grup. Anumite cheltuieli de management, consultanță sau proprietate intelectuală pot deveni nedeductibile dacă depășesc un prag stabilit prin lege, cu impact direct asupra impozitului pe profit.

Companiile care dețin un APA sau care solicită un APA pentru aceste tranzacții nu intră sub incidența acestor limitări.

„Din acest punct de vedere, APA-ul nu mai este doar un instrument de reducere a riscului, ci și unul care protejează deductibilitatea cheltuielilor necesare desfășurării activității”, explică Alina Andrei.

O companie care plătește anual servicii de management către o firmă-mamă din UE sau care utilizează mărci, software sau alte active dezvoltate în cadrul grupului poate beneficia semnificativ de un APA.

„Pentru multe companii, APA-ul este o investiție în stabilitate. Costul și efortul inițial sunt adesea mai mici decât riscurile financiare generate de ajustări fiscale ulterioare”, spune Alina Andrei.

Interesul tot mai mare pentru Acordurile de Preț în Avans reflectă o schimbare de mentalitate în mediul de afaceri din România. Companiile încep să privilegieze prevenția în locul reacției și dialogul în locul disputelor fiscale.

Pentru 2026, APA-urile nu mai sunt doar un subiect tehnic, ci un instrument strategic pentru companiile care vor să își protejeze afacerile într-un context fiscal tot mai exigent și aliniat standardelor internaționale.