Adrian Vlase, RLG România: Un ecosistem al responsabilității

Adrian Vlase, RLG România: Un ecosistem al responsabilității

Reading Time: 4 minute

Sustenabilitatea înseamnă mai mult decât simpla colectare și reciclare. Este vorba despre responsabilitate cu impact dincolo de simpla conformare la legislație, dar și despre integrarea sa în procesele de business ale companiilor, în paralel cu educarea în spiritul economiei circulare încă de pe băncile școlii, după cum ne spune Adrian Vlase, director operațional la RLG România.

Ce înseamnă „CSR cu suflet” pentru RLG România și pentru dumneavoastră?

Pentru noi, „CSR cu suflet” înseamnă proiecte care aduc schimbări reale, practice și utile, cu impact vizibil, pe termen lung. Sunt inițiative care mobilizează oamenii să adopte obiceiuri sustenabile și să înțeleagă că fiecare gest contează, fie că vorbim despre colectarea corectă a deșeurilor electrice și bateriilor, fie despre reducerea risipei și reintegrarea resurselor în economie.

De peste 14 ani, RLG România dezvoltă proiecte care integrează educația de mediu în comunități. Olimpiada Deșeurilor a implicat peste 700 de școli și aproximativ 150.000 de elevi, transformând unitățile de învățământ în laboratoare de învățare: copiii descoperă prin jocuri și provocări că deșeurile electrice și bateriile, dacă nu sunt gestionate corect, pot afecta sănătatea și mediul și că fiecare astfel de obiect aruncat reprezintă o risipă de materii prime prețioase, în loc să fie reintegrat în economie.

Programul Eco Responsabilitate în Comunitate completează acest efort, mobilizând comunități întregi în jurul școlilor. Peste 120 de campanii de colectare, derulate în mai puțin de 3 ani, în școli din mediul rural și urban mic au transformat 190 de tone de deșeuri electrice și baterii în dotări și premii pentru elevi. Un exemplu: în două acțiuni coordonate, comunitatea din Pesceana – elevi, părinți, profesori și autorități – a colectat peste 9 tone de DEEE, iar RLG România le-a transformat în dotări și echipamente pentru grădiniță, aducând un beneficiu direct elevilor.

Aceste proiecte arată că „CSR-ul cu suflet” nu este doar despre inițiative punctuale sau declarații, ci despre a construi organic comunități capabile să înțeleagă impactul gesturilor lor și să contribuie activ la protejarea mediului.

Există diferențe între comportamentul de colectare al populației și cel al companiilor?

Da, diferențele sunt semnificative. Companiile au fost mult timp mai disciplinate, pentru că s-au conformat legislației și cerințelor de mediu ale partenerilor. În paralel, implicarea populației a fost modestă, însă în ultimii ani vedem o schimbare puternică. Sistemul Garanție-Returnare, camerele stradale care descurajează abandonul deșeurilor, sacii de colectare cu serie – toate acestea au crescut responsabilizarea cetățenilor. Comunitățile reacționează din ce în ce mai bine atunci când există informare și infrastructură.

Ce rol joacă educația și informarea publică în succesul programelor de colectare?

Fără educație, colectarea rămâne un gest ocazional, o acțiune sporadică. Așa cum am menționat deja, prin programele noastre copiii descoperă că gesturile lor au impact. Această înțelegere se răsfrânge asupra familiei și comunității, inspirând implicare și responsabilitate.

Bateriile sunt o provocare majoră. Cum gestionează RLG colectarea și reciclarea acestora?

Creșterea rapidă a volumelor de baterii portabile litiu-ion este una dintre cele mai mari provocări ale industriei. RLG a investit în tehnologii moderne pentru depozitare și transport, reducând semnificativ riscul de incendii. Am scurtat lanțul logistic și am identificat soluții locale de tratare, astfel încât drumul de la punctul de colectare la reciclator să fie cât mai eficient și sigur.

Cum a evoluat nivelul de colectare a deșeurilor electrice în România?

În ultimii 2–3 ani, piața DEEE a crescut numeric și s-a maturizat calitativ. Ne pregătim pentru implementarea standardului WEEELabex în mai 2026, care va schimba fundamental modul de tratare a deșeurilor electrice. Față de acum 10–15 ani, discutăm despre o piață mult mai conformă, mai responsabilă, cu operatori serioși și standarde clare.

Cum abordează RLG colectarea și reciclarea textilelor? Aveți parteneriate cu retaileri sau ONG-uri?

Proiectul de colectare a deșeurilor textile lansat de ReDress Romania dezvoltă o strategie de colectare a textilelor la nivel național, bazată pe infrastructura existentă pentru DEEE și baterii. Expertiza internă
și suportul colegilor din grupul internațional ne permit să definim cele mai eficiente modele de colectare și logistică. Lucrăm deja cu retaileri precum Tedi, Kik sau Decathlon, unde primele proiecte pilot au arătat că oamenii folosesc constant punctele de colectare.

În paralel, construim parteneriate cu ONG-uri precum Caritas sau Crucea Roșie, pentru zona de reutilizare, aceasta fiind o etapă esențială înaintea reciclării. Reciclarea textilelor în România este la început de drum, dar construim, alături de câțiva parteneri locali, soluții pentru reciclare mecanică a anumitor fluxuri textile.

Care sunt principalele provocări tehnice și logistice în reciclarea textilelor în România?

Este un început de drum, suficient de complicat: legislație încă neclară, lipsa infrastructurii de colectare, calitatea scăzută a deșeurilor textile, lipsa unor reciclatori locali, reticența unor autorități de a emite autorizații. Dar aceste provocări sunt specifice oricărui ecosistem aflat în formare – iar EPR pentru Textile va accelera definirea unui cadru clar.

Românii sunt pregătiți pentru un consum vestimentar sustenabil?

Oamenii încep să înțeleagă impactul consumului excesiv asupra mediului. Iar legislația europeană – prin noua Directivă 1892/2025 – va accelera această tranziție. Producătorii care creează textile durabile vor avea avantaje clare față de cei din zona fast-fashion. Schimbarea va veni atât din partea consumatorilor, cât și din partea pieței.

Ce planuri de dezvoltare are RLG România?

Ne concentrăm pe extinderea tuturor proiectelor: de la campanii de colectare cu primăriile și UAT-urile, la instalarea de containere pentru textile, programe școlare, colectarea în retail, parteneriate cu companii și colaborarea cu centrele de colectare existente.

În paralel, investim în infrastructură: creșterea numărului de puncte de colectare, extinderea rețelei de reciclatori, achiziția de vehicule cu normă 6D, mărirea spațiilor de depozitare, creșterea echipei și implementarea de sisteme digitale (ERP, OM, soluții AI) pentru optimizarea proceselor. Pentru că sustenabilitatea nu se construiește din declarații, ci din gesturi continue, făcute acolo unde contează cel mai mult: în comunități.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 401 (15 decembrie 2025 – 15 ianuarie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.