Agreena: Carbonul din sol și recompensa din cont

Agreena: Carbonul din sol și recompensa din cont

Compania daneză de agrotehnologie Agreena își face simțită prezența și în România, țara noastră reprezentând 10% din totalul hectarelor gestionate de aceasta, în 17 țări din Europa. Am discutat cu Mihaela Vasile, Market la Lead Agreena România & Moldova, despre importanța adoptării practicilor de agricultură regenerativă, stadiul pieței locale și despre veniturile pe care le pot genera fermierii care se înscriu în program.

Cum funcționează programul?

Agreena, lider în agrotehnologie, este creatoarea celei mai mari platforme de sechestrare a carbonului în sol. AgreenaCarbon, programul în care se pot înscrie fermierii, a fost dezvoltat pentru a-i ajuta pe aceștia să își finanțeze tranziția către practici regenerative. Compania este un pionier în crearea de sisteme bazate pe natură pentru sechestrarea carbonului în sol și a dezvoltat unul dintre primele sisteme private de recompensare a fermierilor.

Ideea care stă la baza acestui program este de a susține fermierii în tranziția lor către agricultura regenerativă, pornind de la o anumită practică și adăugând altele în timp. Cel mai important pas ține de reducerea sau eliminarea aratului, cum ar fi practicarea lucrărilor minime ale solului. Pe parcurs, se pot adopta și alte practici, precum folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrășămintelor organice sau gestionarea optimă a resturilor vegetale. 

Care sunt condițiile pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de certificatele de carbon? 

În primul rând, fermierii înscriși în program trebuie să adopte minimum o practică regenerativă dintre cele patru menționate anterior. De obicei, ei folosesc fondurile obținute pentru a investi în continuare în tehnologia necesară adoptării practicilor și reușesc să le bifeze pe toate într-un timp relativ scurt. Cu cât impactul lor benefic asupra mediului și climei este mai mare, cu atât se obțin mai multe puncte la monitorizare și evaluare, iar certificatele obținute pot fi mai multe – între 0,8 și 3 certificate per hectar. Astfel, cu cât implementează mai multe practici agronomice regenerative, cu atât impactul este mai mare și rezultatele sunt mai bune, atât din punctul de vedere al responsabilității față de mediu, cât și pentru business. 

Cum se calculează și câți bani pot lua fermierii? 

În vara acestui an, Agreena a efectuat plăți anticipate către fermieri, oferind 32 de euro net per certificat pentru hectarele înscrise în campania 2022. Fondurile provin din mediul privat, iar AgreenaCarbon este unul dintre programele principale private de la care fermierii pot obține sprijin. Fermierii decid dacă păstrează certificatele sau le valorifică pe cont propriu ori prin intermediul Agreena. Pe lângă beneficiul material evident, mai există și o serie de reglementări la nivelul UE la care fermierii se pot alinia cu ușurință dacă respectă condițiile programului creat de Agreena. 

Cum vezi importanța adoptării practicilor de agricultură regenerativă în contextul actual al schimbărilor climatice? 

Tranziția către agricultura regenerativă este un proces pe care ne dorim să îl vedem tot mai mult în țările în care activăm și nu numai. Conform rapoartelor publicate la nivelul UE, agricultura poate juca un rol major în încetinirea schimbărilor climatice. În contextul unei populații globale în creștere, fermierii se află la baza acestui ecosistem de satisfacere a nevoilor alimentare mondiale.

Astfel că, pornind direct de la primul pas al lanțului alimentar, ne putem aduce contribuția într-un mod semnificativ. S-au făcut deja de mulți ani primii pași spre digitalizarea fermelor pentru a gestiona mai eficient resursele și pentru a le proteja pe cele naturale, astfel încât să se producă mai mult cu mai puțin. AgreenaCarbon vine ca un pas firesc în acest demers. 

Cum gestionați provocările întâmpinate de fermierii din România în încercarea de a adopta practici mai sustenabile?

Credem că numitorul comun al fermierilor de pretutindeni este lipsa de resurse. De aceea, motivația de a adopta practici mai sustenabile este minimală. Cu toate acestea, fermierii colaborează foarte bine atunci când au parteneri de încredere și se simt susținuți, mai ales într-un context dificil, în care nu primesc, de obicei, sprijin.

AgreenaCarbon nu doar recompensează material, ci în cadrul programului se face și schimb de bune practici. Astfel, ei își pot confirma o anumită direcție. Firește că partea financiară joacă un rol important tranziția de la mentalitatea de subzistență, de întrunire a marjei de profit pentru supraviețuirea în agribusiness, către mentalitatea de responsabilizare în care putem face mai mult decât afaceri.

Cum arată piața din România și cum se diferențiază aceasta de restul Europei?

Încă există o provocare în ceea ce privește înțelegerea acestor practici și a beneficiilor reale pe care le aduc ele pe termen lung. Fermierii care au înțeles le-au adoptat și le implementează deja de ani buni, însă mai avem mult de povestit și poate chiar și de demonstrat. Vestea bună este că odată ce le adoptă, nu mai renunță la ele. 

Având în vedere că România reprezintă 10% din totalul hectarelor gestionate de Agreena, cum vezi evoluția și potențialul pieței locale?

România este o țară importantă pentru noi și vedem foarte mult potențial aici. Am observat cum, doar în ultimul an, suprafețele înscrise de fermieri au crescut. Acest aspect ne-a demonstrat că nivelul lor de încredere este în creștere. A contat mult și faptul că AgreenaCarbon și-a respectat angajamentele față de ei, anumite sume fiind deja achitate.

Avem planuri mari aici, iar educarea, partea în care împărtășim din cunoștințele noastre și în care facem schimb de bune practici cu fermierii din program, va aduce schimbarea pe care ne-o dorim. Vom vorbi din ce în ce mai mult despre impactul pe termen lung al programului nostru și despre beneficiile pe care le pot avea fermierii agriculturii carbonului. Este clar că abia începem un drum lung și mai avem multe de făcut până să atingem toate obiectivele de pe această piață. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 379 (15 decembrie 2023 – 15 februarie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.