Interviuri MarComm

Antonii Mangov, PRO TV: primele detalii din culisele Șef sub acoperire

30 sept. 2019 3 min

Antonii Mangov, PRO TV: primele detalii din culisele Șef sub acoperire

Reading Time: 3 minute

Este noul director de programe al PRO TV și vorbește, în premieră, despre noile producții care, din septembrie, au intrat în grila de toamnă a televiziunii. Antonii Mangov vine de la sud de Dunăre, cu o experiență de 14 ani în media și televiziune, dintre care ultimii 10 în cadrul Nova Broadcasting Group, principalul competitor al CME în Bulgaria.

La câteva luni de la mutarea în România, care sunt primele impresii despre piața de televiziune?

Antonii Mangov 2
Din 2008 până la începutul acestui an, a lucrat la Nova Broadcasting Group în Bulgaria, iar în ultimii doi ani a fost responsabil de strategia generală de programare, planificarea pe termen lung și poziționarea grupului, coordonarea conținutului și a grilelor locale de programe, precum și de strategia generală de achiziții a grupului.

Similaritățile sunt mai multe decât diferențele, piața europeană de te­leviziune, în special cea din Europa Centrală și de Est, este uniformă, în sensul că este caracterizată de câțiva piloni foarte importanți care se regăsesc în fiecare țară din regiune. De pildă, emisiunile de știri ocupă un rol esențial, orice televiziune care se vrea serioasă, are programe de știri puternice. Românii și bulgarii au preferințe similare în materie de emisiuni: “Got Talent” și “The Voice”, care, de altfel, sunt formate apreciate peste tot în lume. O altă similitudine între România și alte țări din Europa Centrală și de Est este că piața se află acum la începutul ascensiunii producțiilor locale de ficțiune. Chiar dacă acum pe primele locuri în preferințele telespectatorilor sunt reality show-urile și emisiunile de divertisment, apetența pentru producții locale – seriale este în creștere. La capitolul diferențe, aș putea spune că piața românească de televiziune este mai dezvoltată în ceea ce privește ca­litatea și execuția producțiilor, oarecum normal, deoarece piața este mai mare, prin urmare și investițiile sunt mai mari.

Cine preferă producțiile locale?

Depinde. Sunt producții ca Las Fierbinți care au un spectru mai larg de audiență, în timp ce noul serial, Profu’, are ca target telespectatorii cu vârste între 18 și 49 de ani. Nu excludem niciun grup de audiență, dar se știe că unele genuri vor fi preferate de tineri, altele de publicul mai matur, altele de femei, altele de bărbați.

Ați lansat un nou format: Șef sub acoperire. Despre ce este vorba?

Este un format internațional (Undercover Boss), lansat în Marea Britanie, în 2009, produs până acum în 19 țări. Este un format original pe care l-am implementat în Bulgaria la tele­viziunea la care am lucrat înainte și am văzut reacțiile extraordinare pe care le-a avut. Este un gen de emisiune care nu te gândești că ar putea să e­xiste. Este 100% autentic și neașteptat, practic, în fiecare episod, șeful unei companii se deghizează și merge “sub acoperire” în propria companie unde prestează cele mai de jos munci. De ce? Ca să aibă o mai bună înțelegere a felului în care funcționează lucrurile, ce merge, ce nu merge. Când ești la sediul central, în birou, la kilometri distanță de businessul pe care-l conduci și te uiți doar în Excel-uri, ai manageri care îți raportează, poate că nu reușești să surprinzi imaginea de ansamblu. Emisiunea aceasta le dă șefilor șansa să ia contact în profunzime cu activitățile de zi cu zi și să primească informații nefiltrate. Angajații nu știu că este șeful lor, se întâmplă însă ca în unele episoade acesta să fie recunoscut. Pe de o parte, acest format de emisiune ajută managerii să-și înțeleagă mai bine businessurile, pe de altă parte ajută anumiți angajați din organizație să primească recunoașterea și recompensele pe care le merită. Emisiunea încă se filmează, este un proiect în derulare și este unul foarte complex, deoarece avem nevoie să găsim businessuri deschise la această provocare, șefi care să poată merge sub acoperire fără să se știe cine sunt de aceea este nevoie să fie businessuri mari și trebuie să construim contextele narative potrivite ca să nu se prindă cei pe care-i filmăm despre ce este vorba. Nu filmăm cu camera ascunsă – le spunem că este vorba despre un documentar sau un film de HR. Sunt foarte multe detalii de acest gen care fac ca producția să fie una foarte complicată. 

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: