Roxana Cojocaru, Social Innovation Solutions: „infrastructura economică și reziliența climatică nu mai pot fi gândite separat”

Roxana Cojocaru, Social Innovation Solutions: „infrastructura economică și reziliența climatică nu mai pot fi gândite separat”

Reading Time: 6 minute

Schimbările climatice au trecut de la o temă aflată mai ales pe agenda de sustenabilitate la una care ține direct de competitivitatea companiilor, investiții, energie și reziliența economiei. Înainte de cea de-a cincea ediție a „Climate Change Summit”, un eveniment care va avea loc pe 14 octombrie la București, Roxana Cojocaru, Executive Director al Social Innovation Solutions, ne vorbește despre infrastructurile viitorului, despre potențialul României în zona green deeptech și despre nevoia de a transforma dialogul despre climă în decizii, proiecte și soluții concrete.

Climate Change Summit ajunge anul acesta la cea de-a cincea ediție. Cum a evoluat evenimentul și ce este fundamental diferit față de prima ediție?

Observăm o maturizare clară a ecosistemului. La prima ediție exista încă o doză de scepticism, inclusiv întrebarea dacă putem construi în România o inițiativă de această anvergură pe o temă atât de complexă. Cinci ani mai târziu, conversația s-a schimbat: nu mai discutăm dacă tranziția trebuie să se întâmple, ci cum o finanțăm, cum o implementăm și ce oportunități economice poate crea.

Schimbarea vine și din faptul că efectele climatice sunt mult mai aproape de noi. Vedem deja impactul temperaturilor record, al secetei, inundațiilor și fenomenelor meteo extreme asupra agriculturii, infrastructurii și operațiunilor companiilor. Nu mai vorbim despre un risc îndepărtat, ci despre costuri și decizii de astăzi.

Dacă prima ediție a fost în mare parte despre conștientizare, ediția a cincea este mult mai mult despre decizie. Se vede și în cine participă: lideri de business, directori financiari și de operațiuni, investitori, reprezentanți ai ministerelor și autorităților. Clima nu mai este o conversație separată de economie. Este o conversație despre competitivitate, energie, infrastructură, investiții și reziliență.

Cum s-a schimbat, în acești cinci ani, interesul companiilor și al decidenților pentru temele climatice?

În urmă cu cinci ani, sustenabilitatea era încă percepută de multe companii ca o temă de comunicare, conformare sau reputație. Astăzi, discuția a ajuns mult mai aproape de centrul businessului: continuitatea operațiunilor, costul energiei, accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și competitivitatea pe piețele europene.

S-a schimbat și tipul de interes. Companiile nu mai vin doar să înțeleagă ce reglementări urmează, ci caută soluții, capital, tehnologie și parteneri. Iar tranziția climatică începe să fie privită și prin prisma oportunităților: cine dezvoltă noile tehnologii, cine construiește infrastructura, unde se duc investițiile și ce rol poate avea România în această economie.

Cred că aceasta este schimbarea cea mai importantă: clima nu mai este o conversație separată de economie. A devenit o conversație despre competitivitate și despre cum vrem să arate economia României în următorii zece ani.

Tema ediției este „Infrastructurile viitorului”. Ce înseamnă concret acest concept și cum se leagă infrastructura economică de reziliența climatică?

Pentru noi, „Infrastructurile viitorului” înseamnă să ne uităm mai larg la sistemele de care depinde economia și societatea. Nu vorbim doar despre energie regenerabilă sau mobilitate electrică, ci despre cum producem hrană fără să degradăm solul, cum construim orașe capabile să funcționeze la 40 de grade, cum transportăm bunuri, cum gestionăm apa și cum construim clădiri și rețele energetice pregătite pentru următoarele decenii.

Și, foarte important, înseamnă să începem să tratăm natura ca infrastructură critică. Pădurile, solurile, râurile, zonele umede sau spațiile verzi urbane ne protejează de inundații și temperaturi extreme, asigură apa și susțin agricultura și economia. Pierderea lor are un cost economic foarte concret.

De aceea, infrastructura economică și reziliența climatică nu mai pot fi gândite separat. Dacă infrastructura nu rezistă șocurilor climatice, pierdem continuitate economică. Întrebarea este ce construim și în ce investim astăzi, astfel încât România să poată funcționa și să rămână competitivă într-un climat care deja se schimbă.

Agenda acoperă energia, industria, sistemele alimentare, natura, tehnologia și finanțarea. Cum ați selectat temele acestei ediții?

Am selectat temele pornind de la o întrebare simplă: care sunt sistemele de care depinde competitivitatea și reziliența economiei în următorii 20 de ani?

Energia, pentru că fără energie accesibilă, curată și sigură nu putem avea o industrie competitivă. Industria, pentru că rămâne una dintre bazele economiei României și a regiunii. Sistemele alimentare, pentru că schimbările climatice pun deja presiune pe agricultură, sol și securitatea alimentară. Natura, pentru că trebuie să începem să o tratăm ca infrastructură critică. Tehnologia, pentru că avem nevoie de soluții care pot fi dezvoltate și scalate rapid. Iar finanțarea este cea care face posibilă transformarea tuturor acestor sisteme.

Nu sunt teme alese pentru diversitate. Sunt componentele unui sistem care trebuie să funcționeze împreună. 

Evenimentul principal face parte dintr-o săptămână mai amplă de întâlniri și activări. Ce aduce Climate Change Summit Week în plus față de ziua de 14 octombrie?

Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat în cinci ediții este că valoarea unui Summit nu stă doar în ce se întâmplă pe scenă, ci și în conversațiile și relațiile care se construiesc în grupuri mai mici. Climate Change Summit Week extinde tocmai acest spațiu, între 13 și 17 octombrie, prin formate diferite, în mai multe locuri din București.

De fapt, am început deja. Într-un workshop LEGO Serious Play, participanții au pornit de la întrebarea „What do you want to change?” și au construit, la propriu, împreună, ideile și schimbările pe care vor să le vadă.

În timpul CCS Week vom continua cu THINK, un format de dezbatere inspirat de modelul Oxford, în care punem sub semnul întrebării ideile și deciziile despre infrastructurile viitorului, și UNITE, unde aducem împreună comunități diferite pentru a găsi puncte comune și oportunități de colaborare.

Unele evenimente vor fi deschise publicului, iar altele vor fi invitation-based, pentru grupuri selectate de participanți. Vom anunța treptat noile formate pe site.

Raportul „Starea Climei” va fi prezentat în cadrul evenimentului. De ce este important acest moment și ce va aduce nou în conversația despre situația României?

Raportul „Starea Climei”, lansat în fiecare an la Climate Change Summit de partenerii noștri de la InfoClima, ne oferă o imagine actualizată și bazată pe date despre felul în care schimbările climatice afectează România.

Este important pentru că aduce într-un singur loc date despre temperaturi, secetă, fenomene extreme, sănătate, economie și politici climatice și le face accesibile dincolo de comunitatea științifică. Devine astfel un reper anual și o bază comună de informație pentru companii, autorități, investitori și societate. În loc să discutăm despre climă pe baza percepțiilor, putem discuta despre vulnerabilitățile reale ale României, unde trebuie să intervenim și ce decizii trebuie luate.

Potențialul României în zona green deeptech este una dintre temele ediției. De ce ați adus această conversație pe agenda Summitului și ce rol poate avea evenimentul în apropierea cercetării de mediul de business?

Multe dintre soluțiile de care avem nevoie pentru tranziția climatică există deja în laboratoarele institutelor de cercetare și universităților din România. Provocarea este că prea puține ajung să fie testate în industrie, finanțate și transformate în produse sau tehnologii care pot ajunge în piață.

De aceea am adus green deeptech pe agenda Summitului. România are o oportunitate să nu fie doar consumator de tehnologii dezvoltate în alte țări, ci să transforme cercetarea pe care o are deja într-un avantaj competitiv.

Vom prezenta soluții dezvoltate în România, dar vom porni și de la nevoile concrete ale industriei: ce probleme încearcă să rezolve companiile, ce poate răspunde cercetarea și ce lipsește pentru ca o tehnologie să ajungă din laborator în piață.

La Summit vor participa reprezentanți ai companiilor, finanțatorilor și autorităților. Cum transformați aceste întâlniri și roundtables în decizii, proiecte sau colaborări care continuă după eveniment?

Pentru noi, Summitul nu se termină odată cu ultima sesiune. În Social Innovation Solutions continuăm prin programele noastre: companii pe care le susținem pe o perioadă mai lungă în programe pentru tranziție energetică sau transformare de business, educație pentru cercetători și susținerea lor ca să scoată soluțiile din sertarele laboratoarelor, și inclusiv aducerea la masă a mai multor parteneri corporate cu care co-creăm soluții, plus susținere financiară prin diferite granturi pe care le oferim. 

Specific în cadrul Climate Change Summit: Pactul pentru Centura Verde a fost semnat în cadrul CCS în 2023. La ediția din 2025 a fost lansat un program de finanțare pentru investiții în sustenabilitate, dezvoltat de doi dintre partenerii Summitului, iar 100 companii au creat un prim plan de tranziție în cadrul unui workshop dedicat.

Cu ce informații, conexiuni sau soluții concrete ar trebui să plece un antreprenor ori un CEO de la Climate Change Summit?

Valoarea Summit-ului pentru un antreprenor sau CEO nu este că auzi un keynote inspirațional. Valoarea este că în aceeași zi poți: să afli ce instrumente de finanțare sunt disponibile pentru compania ta, să întâlnești un furnizor de tehnologie care poate rezolva o provocare operațională, să discuți cu un consultant care a implementat deja ce vrei tu să faci, să te conectezi cu alte companii din sectorul tău care navighează aceleași presiuni. 

Înțelegi mai bine contextul într-un mod integrat. Este eficiență de timp și acces concentrat la resurse care altfel ți-ar lua luni să le identifici. 

Pentru facilitarea procesului de networking avem și o aplicație pentru participanți în care vor putea vedea profilurile oamenilor prezenți și stabili direct întâlniri prin aplicație.