Brandurile romanesti la puterea 100

Revista Biz a lansat in cadrul conferintei BrandRo cea de-a cincea editie consecutiva si prima versiune extinsa a „Top 100 cele mai puternice branduri romanesti”, clasament ce are la baza un studiu realizat de compania de cercetare Unlock Market Research.

Pentru al cincilea an consecutiv Borsec se afla pe prima pozitie in topul brandurilor romanesti si este urmat de Dero, Gerovital, Dorna, Arctic, Dacia, Elmiplant, Aqua Carpatica, Farmec si Petrom.

„Daca acum cinci ani vorbeai despre branduri romanesti, prima constatare venita din partea interlocutorilor era „Nici nu avem noi 50 de branduri!”. Aveam, dar nu erau promovate si nu ne pasa de ele. Dupa cinci ani in care am promovat si prezentat cele mai puternice branduri romanesti, ne-am propus si am reusit, iata, sa realizam un top 100 cu branduri puternice si cu adevarat cunoscute”, declara Marta Usurelu, Redactor Sef, revista Biz.

“I-am intrebat pe cei care au participat la studiul nostru dedicat brandurilor romanesti ce si face pe ei sa se simta mandri sn plan personal. 61% au spus ca sunt mandri pentru ca stiu cine sunt / pentru felul lor de a fi. Pare banal, dar e un semn de insanatosire mentala a romanului. In urma cu ceva ani oamenii isi defineau valoarea prin posesii, acum si-o definesc prin “fel de a fi, unic si special”, declara Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research.

Este al cincilea an in care remarcam nevoia de stabilitate in imaginea marcii. Marcile care au mentinut o directie clara de pozitionare, bine aleasa de la inceput, care nu s-au abatut de la linia lor, care au rezistat vremurilor, castiga si intr-o competitie mai agresiva, luptandu-se cu 100 de candidati in loc de 50, ca in editiile anterioare

Marcile de apa, unele din categoria dulciuri si cele din segmentul produse de igiena raman, ca si in ceilalti ani, in fruntea topului, evidentiind nevoia omului de simplitate, curatenie si o oarecare maturizare in consum.

In clasamentul de anul acesta remarcam o evolutie a bunurilor de folosinta indelungata (Artic, Dacia), a serviciilor (Petrom, branduri bancare, Medlife) si a retailului online si offline (eMag, Dedeman, Mobexpert). Aceasta evolutie ar putea indica o revigorare a increderii consumatorilor in fortele proprii si in posibilitatea de a-si recapata stabilitatea de zi cu zi. Revenirea bunurilor de folosinta indelungata si a serviciilor in top poate reprezenta un indicator de depasire psihologica a crizei.

In 2014 categoria „alimente” sufera mai mult decat in alti ani, in special zona alimentelor procesate, carne, mezeluri sau bauturi racoritoare carbogazoase. Polarizarea „naturalul e valoros, sinteticul e pagubos” se aprofundeaza in 2014.

Rezultatele studiului pot fi citite integral in a cincea editie a cartii “ 100 cele mai puternice branduri romanesti”.

Metodologia studiului

Studiul vizeaza masurarea “puterii” marcilor romanesti din perspectiva investitiei de incredere si afectivitate care le este acordata de catre consumatori (fara indici financiari / comerciali inclusi).

 O marca este cu atat mai puternica din perspectiva romanismului cu cat reuseste sa-si mentina pozitia in top, indiferent de fluctuatiile socio-economice specifice ultimilor ani.

Avand in vedere dinamica extraordinara a definitiei de “romanesc” din ultimii ani, lansam a cincea editie cu o extindere a numarului de marci si de categorii (100 marci romanesti care fac parte din noua categorii de produse/ servicii)

Studiul are la baza 1000 de interviuri online si este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, impartire pe sex si varsta a populatiei intre 18 – 55 de ani.

Performanta marcilor romanesti este masurata in baza a patru indicatori: investitia de afectivitate in marca, puterea marcii, gradul de utilizare si notorietatea ei.

Importanta unei marci pentru consumator a fost masurata cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling).

Respondentii au realizat alegeri multiple intre marci in urma carora a fost calculat un indice de preferinta. Analiza marcilor a fost realizata la nivel de categorie, indicele obtinut fiind ulterior analizat impreuna cu indicele de importanta al fiecarei categorii.