fbpx
Tech

Cateva lucruri despre internetul lucrurilor

16/09/2013

author:

Cateva lucruri despre internetul lucrurilor

<p> <strong>Daca se vorbeste mai in gluma, mai in serios despre dreptul inalienabil al fiecarui om la internet, adevarata revolutie va veni din zona conectarii la web a lucrurilor care ne inconjoara. </strong></p> <p>  </p> <p> Pana in 2020, se estimeaza ca 80 de miliarde de obiecte din toata lumea vor fi conectate la internet sub o forma sau alta. Anul trecut erau 15 miliarde, in crestere accelerata fata de 4 miliarde in 2010. Si acesta este doar un prim pas catre ceea ce specialistii au denumit “Internet of things” (internetul lucrurilor), fenomen care, la potentialul sau maxim, ar face ca majoritatea obiectelor care ne inconjoara sa fie interconectate pentru a functiona cat mai eficient, dar si sa invete si sa se adapteze la comportamentul utilizatorului. Numit si “Internet of everything” (internetul a tot ce ne inconjoara), acest “internet al lucrurilor” a fost identificat si definit ca atare in 1999 de catre Kevin Ashton, un pionier britanic in domeniul tehnologiei. Ceea ce parea o viziune a unui viitor indepartat a capatat in ultima vreme o materialitate clara, devenind o realitate accesibila in lumea permanent conectata a zilelor noastre. De exemplu, pasionatii de miscare care folosesc Nike+ FuelBand pentru a-si contoriza distanta parcursa si caloriile consumate folosesc deja internetul lucrurilor.</p> <p>  </p> <p> In Occident, deja orice locuinta are 10 dispozitive interconectate si se estimeaza ca numarul acestora va creste la 50 pana in 2022. Conexiunea dintre acestea si conexiunea lor la internet nu este insa decat o parte a povestii. Mult mai dificila se dovedesc a fi coordonarea lor si comunicarea armonioasa intre ele. Comunicarea dintre dispozitive, de orice fel ar fi acestea, se realizeaza prin intermediul asa-numitelor protocoale (sisteme de mesaje digitale si regulile ce guverneaza schimbul de astfel de mesaje). In cazul internetului, exista peste 50 de protocoale.</p> <p>  </p> <p> La randul lor, dispozitivele wireless interactioneaza intre ele prin intermediul altui set de protocoale (Bluetooth, RFID, ZigBee etc.) si, pentru a comunica cu internetul, au nevoie de alt set de protocoale. Prin urmare, internetul lucrurilor este, de fapt, o suma a mai multor retele izolate, ceea ce obliga consumatorii sa aleaga un singur furnizor sau sa lucreze cu mai multe sisteme simultan. Nici macar sisteme care, teoretic, ar trebui sa colaboreze (cum ar fi becuri inteligente si jaluzele controlate prin Wi-Fi) n-o pot face in acest moment decat, poate, prin combinatii complicate, ceea ce reduce tocmai eficienta pe care astfel de sisteme ar trebui sa o aduca.</p> <p>  </p> <p> Pe termen scurt, se pot gasi solutii, asa cum face Revolv, companie de automatizare a locuintelor. Aceasta comercializeaza un dispozitiv cu 7 emitatoare radio care pot comunica folosind 10 protocoale wireless diferite. Acesta se conecteaza la orice dispozitiv wireless conectat la reteaua Wi-Fi dintr-o casa (termostat, becuri, usile garajului etc.), iar utilizatorii pot controla totul folosind interfata Revolv pentru smartphone sau tableta. Dar, pentru ca internetul lucrurilor sa-si atinga adevaratul potential, este nevoie de eforturi de standardizare. IBM, Cisco si alte companii incearca sa realizeze standarde deschise pentru conectarea dispozitivelor.</p> <p>  </p> <p> Este posibil chiar ca un astfel de standard sa existe deja, potrivit opiniei unor specialisti. Este vorba despre sistemul de operare Android, de la Google, prezent pe cele mai multe smartphone-uri la ora actuala – in primul trimestru al anului, 75% dintre smartphone-urile vandute erau cu Android. In acelasi timp, Android este deja prezent pe espresoare, console de jocuri, frigidere, ba chiar si pe sisteme de irigatii. Un mare plus pentru sistemul de operare este faptul ca e open-source, putand fi modificat de oricine pentru nevoile sale. Android devine sistemul de operare standard pentru majoritatea dispozitivelor dotate cu microprocesoare.</p> <p>  </p> <p> <strong>DE LA MASINA LA MASINA</strong></p> <p> Comunicarea M2M (machine-to-machine) este deja o realitate. Folosind retelele de comunicatii, orice dispozitiv poate sa comunice cu altul pentru monitorizare sau control. Si, cum tot mai multe dispozitive, de la masini la frigidere, de la pasapoarte la cipul de identificare al unui animal de companie, au acum microprocesoare, posibilitatile de a folosi aceasta conectivitate devin, practic, infinite. Pornind de la aceasta comunicare, combinand-o cu conexiunea la internet si avand deasupra aplicatii si servicii care sa foloseasca datele furnizate de aceasta retea uriasa, ne aflam in pragul unei noi revolutii tehnologice.</p> <p>  </p> <p> Este o revolutie despre care companiile vorbesc de mai multi ani de zile. Poate fi un frigider inteligent, conectat la internet, care stie ce contine, retine ce mancaruri va plac si va anunta cand laptele este pe cale sa se termine. Mai mult, poate chiar comanda online lucrurile care va lipsesc. Ati uitat aragazul aprins? Nicio problema: deschideti o aplicatie de pe smartphone si puteti opri aragazul de oriunde v-ati afla (cu conditia sa aveti conexiune la internet, desigur). Veti putea face setari astfel incat, de fiecare data cand iesiti sau intrati in casa, sa se efectueze automat anumite operatiuni: stins/aprins de lumini, pornit/oprit caldura si asa mai departe. Si mai interesante sunt aplicatiile in domeniul sigurantei rutiere. Semafoare inteligente, care isi adapteaza singure durata luminii verzi sau rosii in functie de volumul real al traficului, conectate la procesorul din masini, pentru a evita trecerea acestora pe rosu, masini care nu vor iesi de pe carosabil, fiindca senzori minusculi din vopseaua marcajelor rutiere vor semnaliza orice deviere periculoasa – aplicatiile sunt infinite.</p> <p>  </p> <p> <strong>NORUL PRIETENOS</strong></p> <p> Conexiunea dintre obiecte trebuia facuta, pana nu demult, fizic, prin cabluri, dar revolutia wireless si, mai ales,  ascensiunea cloud computing vor schimba radical acest lucru. Iar producatorii se adapteaza la deja noua realitate. Bosch a lansat o camera de securitate care permite sa va conectati la sistemul de securitate al casei chiar si cand nu sunteti acolo. Cu ajutorul aplicatiei de iPhone, puteti vedea in timp real ce vede camera acasa sau la birou. In aceeasi ordine de idei, Belkin a lansat dispozitivele Echo Water si Echo Electricity.</p> <p>  </p> <p> Echo Water se plaseaza sub chiuveta din bucatarie si masoara vibratiile pentru a analiza toate sursele de apa din locuinta (dus, toaleta etc.), ca sa analizeze cat de eficient este consumul. Face toate astea folosind algoritmi gazduiti in cloud, pe baza carora lanseaza mesaje catre utilizator referitoare la consumul de apa. Echo Electricity face acelasi lucru in cazul consumului de curent electric. Casa inteligenta, un alt vis promis de multa vreme, dar ale carui iteratii au fost pana acum prea scumpe, promite sa devina o realitate accesibila prin intermediul internetului lucrurilor. La inceputul lunii, la IFA, am vazut o demonstratie realizata de Panasonic referitoare tocmai la felul in care cloud-ul va ajuta la crearea casei inteligente intr-un mod mult mai simplu ca pana acum.</p> <p>  </p> <p> Ceea ce aduce Panasonic in plus fata de majoritatea sistemelor de pana acum este folosirea inteligenta a conexiunii prin cloud pentru a realiza un sistem de comenzi vocale mult mai simplu de utilizat (si inteles) de orice utilizator. Astfel, pe langa faptul ca frigiderul, aragazul, filtrul de cafea, bateria de apa din bucatarie pot comunica intre ele, este mult mai simplu pentru utilizator sa comunice cu ele. Am vazut si testat direct cum, spunand ca imi place carnea de pui, sistemul mi-a putut oferi imediat o serie de retete cu carne de pui bazata pe ceea ce stia ca am in frigider, dar si luand in considerare istoricul retetelor preparate, pe care le stocase in cloud. Si mai exista un alt avantaj in acest caz: prelucrarea multor date si procesarea lor se pot realiza in cloud, astfel ca aparatele din casa nu trebuie dotate cu procesoare puternice sau sisteme de stocare scumpe, ceea ce reduce impactul asupra costului aparatelor inteligente care ne vor inconjura.</p> <p>  </p> <p> <strong>FABRICI SI UZINE… ONLINE</strong></p> <p> Daca pentru utilizatorii individuali avantajele tin mai mult de sporirea confortului, in cazul companiilor internetul lucrurilor va fi esential pentru eficientizarea proceselor de business. Magazinele nu se vor mai confrunta cu penurii de marfa, in conditiile in care sistemul complet automatizat va sti in orice moment cate cutii de pateu se afla pe raftul supermarketului si cate mai sunt in magazia din spate si va putea chiar sa comande imediat un nou lot de la un anumit nivel al stocului in jos. In domeniul productiei, aplicatiile ce vor spori la maximum eficienta vor deveni esentiale. Ne putem imagina produse inteligente care se vor proteja singure pentru a evita orice avarie sau pot comanda singure piese de schimb cand detecteaza o defectiune.</p> <p>  </p> <p> Se discuta deja despre a patra revolutie industriala, dupa motorul cu aburi, productia pe banda rulanta si prima faza de automatizare si tehnologie informatica. Multi producatori si-au eficientizat la maximum procesele de productie, dar acestea va trebui sa fie coordonate tot mai strans cu sistemele furnizorilor si cu tot lantul logistic necesar. “Majoritatea companiilor se gandesc la fluxurile fizice de materiale si produse ca fiind separate de fluxul de informatii din procesul de productie. Dupa cea de a patra revolutie industriala, nu va mai exista nicio diferenta intre informatie si materiale, fiindca produsele vor fi legate indisolubil de informatia care le insoteste”, spune Markus Löfflerm, analist principal la biroul McKinsey din Stuttgart. Astfel, o bucata de materie prima va “sti” de la inceput ca urmeaza sa fie transformata in produsul X, destinat clientului Y si, practic, va contine sub o forma sau alta toate informatiile legate despre felul si locul in care va fi procesata. Odata ajunsa la fabrica de prelucrare, materia prima va putea sesiza orice deviere de la procesul standard, va putea identifica momentul finalizarii prelucrarii si va sti cum sa ajunga la clientul final.</p> <p>  </p> <p> Casa, companie, care e pasul urmator? Deja se vorbeste despre orase inteligente, in care comunicarea intre toate sistemele acestuia (transport, apa si  analizare, electricitate, iluminat etc.) sa asigure eficienta energetica, reducerea poluarii si, desigur, cresterea confortului locuitorilor. Orasul sud-coreean Songdo si-a propus deja sa devina primul “smart city”, in care internetul lucrurilor sa fie omniprezent. Edilii spera ca astfel vor culege date pretioase de la obiectele folosite in viata de zi cu zi de locuitori si le vor folosi pentru a eficientiza procesele si a oferi o viata mai buna oamenilor.</p> <p>  </p> <p> <strong>VIITORUL E DEJA AICI</strong></p> <p> Internetul lucrurilor presupune circulatia informatiei dintr-un punct in altul si folosirea sa pentru actiuni concrete. Un exemplu este Nest, un termostat inteligent cu care puteti comunica pentru a economisi bani prin reducerea consumului de energie electrica si termica. Nest poate fi controlat prin SMS, astfel ca, in cazul in care se intampla sa nu mai ajungeti acasa intr-o seara, puteti reduce temperatura. In plus, termostatul va invata obiceiurile de consum si se va adapta la acestea. Flock este un ceas desteptator controlat prin intermediul Twitter, ceea ce demonstreaza ca retelele sociale vor putea fi folosite in aplicatii similare.</p> <p>  </p> <p> Good Night Lamp arata felul in care vor putea functiona retelele de obiecte din casa. Exista o veioza principala, conectata la mai multe veioze aflate in alte camere, astfel incat oprirea uneia sa duca la stingerea celorlalte. Un exemplu extrem de practic pentru viitorul internetului lucrurilor este Tile – un mic patrat din plastic pe care-l puteti atasa la breloc sau pune in portofel. Acesta comunica permanent cu smart – phone-ul, transformandu-l intr-un dispozitiv de detectie a cheilor sau portofelului, in cazul in care le pierdeti. Apasand pe butonul special al aplicatiei, Tile incepe sa scoata un sunet specific, pentru a putea gasi mai usor cheile sau portofelul. E un produs deja  functional, iar, pe masura ce tehnologia va avansa si inteligenta lucrurilor care ne inconjoara va creste prin conectivitate, ne vom putea gandi inclusiv la celebrul scenariu in care vom putea cauta pe Google obiectele din casa.</p> <p>  </p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE