Ce mai înseamnă dragostea? Relațiile de cuplu au devenit pragmatice, nu romantice

Ce mai înseamnă dragostea? Relațiile de cuplu au devenit pragmatice, nu romantice

Reading Time: 4 minute

Cel mai recent studiu Reveal Marketing Research explorează modul în care românii înțeleg și trăiesc relațiile de cuplu și care sunt elementele cele mai importante în menținerea acestora.

• Relația este percepută mai degrabă ca proces care se construiește zilnic (45%) și care necesită efort reciproc (28%).
• Principalele “ingrediente” care întăresc o relație pe termen lung sunt încrederea (55%), comunicarea constantă (44%) și sprijinul în momente dificile (43%). Atracția fizică (15%) și independența fiecăruia (9%) contează în mai mică măsură.
• Evitarea conflictelor apare ca parte a comunicării în relație (24%) ceea ce reflectă o tendință de a asocia armonia cu lipsa confruntării.
• La începutul unei potențiale relații, românii declară că pun accentul pe valorile comune (52%), siguranța transmisă de cealaltă persoană (43%) și inteligența emoțională (40%).

Relația de iubire, mai mult un proces decât o stare naturală

Percepția dominantă este că o relație de iubire se construiește activ. 45% dintre români consideră că o relație sănătoasă se construiește zilnic, iar alți 28% spun că presupune muncă din ambele părți. Doar 27% văd iubirea ca fiind naturală și lipsită de efort. Diferența generațională evidențiază schimbarea perspectivei: 41% dintre cei între 25–34 ani cred în iubirea care vine de la sine, fără să simtă că depun efort, în timp ce 53% dintre cei între 35–44 ani susțin în mai mare măsură ideea construcției zilnice.

Timpul de calitate petrecut în cuplu este definit prin proximitate și rutină comună

57% dintre respondenți asociază timpul de calitate petrecut împreună cu relaxarea împreună acasă, mult peste activitățile percepute drept speciale sau diferite. Plimbările sau hobby-urile comune contează pentru 42%, călătoriile pentru 27%, iar ieșirile romantice pentru 21%. Segmentul 18–24 ani acordă o importanță semnificativ mai mare ieșirilor romantice (50%), în timp ce segmentul de vârstă mai matur 35-44 ani acordă o importanță semnificativ mai mică (15%), confirmând ideea că petrecerea timpului în doi în contexte speciale și romantice este mai degrabă o așteptare a vârstelor mai tinere.

Încrederea și comunicarea sunt pilonii centrali ai relației de cuplu

În ceea ce privește ”ingredientele” unei relații pe termen lung, încrederea este menționată de 55% dintre români, comunicarea constantă de 44%, iar sprijinul în momente dificile de 43%. Aceste procente sunt semnificativ mai mari comparativ cu alți factori precum stabilitatea financiară, 20%, sau atracția fizică, 15%. Diferențele de gen sunt relevante: comunicarea constantă contează mai mult pentru femei, 48% față de 40% în cazul bărbaților, în timp ce stabilitatea financiară este mai importantă pentru bărbați, 24% față de 16% în cazul femeilor.

Comunicarea este simultan ideal și vulnerabilitate

52% dintre români indică comunicarea deficitară drept principala cauză de destabilizare a relațiilor, în special femeile (55% comparativ cu 48% în cazul bărbaților) și persoanele între 35–44 ani (59%).
În același timp, atunci când definesc o comunicarea ”bună” în relație, 63% o asociază cu sinceritatea totală și 28% cu ascultarea fără a judeca. Doar 23% vorbesc despre rezolvarea rapidă a conflictelor, iar 24% despre evitarea lor, ceea ce arată o tensiune între dorința de armonie și capacitatea reală de a gestiona conflictul.

Gelozia este specifică mai degrabă relațiilor tinere

Gelozia este al doilea factor major de destabilizare a unei relații, menționat de 46% dintre respondenți, procentul ajungând la 58% în rândul tinerilor de 18–24 ani, ceea ce sugerează relații mai intense emoțional.
În schimb, problemele financiare sunt mai puțin invocate de segmentul 25–34 ani, doar 19% (comparativ cu 26% total eșantion), ceea ce indică o schimbare de priorități odată cu vârsta și experiența relațională.

Așteptările declarative la începutul unei relații sunt mai mature decât atracția fizică

În faza de interes și evaluare inițială a unei potențiale relații, valorile comune reprezintă criteriul principal pentru 52% dintre români, urmate siguranța transmisă de cealaltă persoană (43%), inteligența emoțională (40%) și simțul umorului (37%). Aspectul fizic este relevant pentru 27% dintre respondenți, dar ajunge la 36% în rândul bărbaților
(comparativ cu 18% în cazul femeilor) și la 42% în rândul tinerilor între 18–24 ani.

Siguranța în relație este un concept-umbrelă, cu sensuri diferite

Siguranța transmisă de cealaltă persoană (43%) este al doilea cel mai important criteriu care poate duce la o relație.
Siguranța în cuplu este ”tradusă” de români prin fidelitate (44%), comunicare (40%) și sprijin emoțional (40%), în timp ce stabilitatea financiară contează într-o măsură mai redusă (20%). Diferențele de gen validează interpretarea emoțională: sprijinul emoțional contează mai mult pentru femei, 43% față de 36% bărbați, în timp ce fidelitatea este mai importantă pentru bărbați, 50% față de 40% femei.

Independența în relație este apreciată, dar marginală

Independența apare constant în date, însă cu ponderi mici: 9% ca factor de menținere a relației pe termen lung, 10% în definirea siguranței într-o relație și 12% la începutul relației. Excepția este segmentul 18–24 ani, unde independența personală ajunge la 21% în definirea siguranței, sugerând o nevoie crescută de autonomie în relațiile tinere.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 17 ani companii din România și alte țări din Europa.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 28.01-03.02.2026 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1004 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.