Ce s-ar întâmpla dacă am avea temperaturi de 50°C în București
Reading Time: 2 minuteDezbaterea „București la 50°C ” organizată la inițiativa Pactului Climatic European împreună cu Fundația Comunitară București a trecut în revistă potențiale soluții de adaptare la care poate recurge o metropolă ca Bucureștiul pentru a face față valurilor de căldură extremă care se repetă cu frecvențe din ce în ce mai mari.
Dezbaterea de la Arcub Gabroveni, realizată cu sprijinul Primăriei Municipiului București, a adus în jurul mesei 35 de participanți, preocupați de capacitatea de adaptare la schimbările climatice pe care Bucureștiul o poate mobiliza de la edilii și locuitorii săi. Și-au expus și analizat propriile experiențe în domeniu, punându-și la dispoziție cunoștințele și resursele pentru a contribui la creșterea rezilienței climatice a capitalei.
Pe lângă comunitatea Pactului, au fost prezenți reprezentanți ai PMB (Bogdan Dragnea, ofiţer pentru neutralitate climatică al Municipiului și ambasador al Pactului, alături de Lucian Judele, city manager), ai PS1 (Ion Enache, consilier local), Daniel Diaconu (cadru universitar la Universitatea București – Facultatea de Geografie și cercetător științific la Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial, expert în hidrologie și prognoze hidrologice, gospodărirea apelor și managementul teritorial al resurselor de apă), alți ambasadori ai Pactului Climatic European (Ioana Petrescu, Emil Zorilă, Anastasia Staicu, Matei Lostun, Charles Berville), precum și parteneri ai Pactului: Climatosfera, Ateliere fără Frontiere, Seneca Anticafe.
Este evident că infrastructura densă a Bucureștiului și fenomenul de „insulă de căldură urbană” expun orașul la vulnerabilități sistemice și amplifică temperaturile spre praguri aproape insuportabile, punând presiune pe rețelele electrice, căile de transport, sistemul sanitar, resursele de apă și, în general, calitatea vieții a milioane de locuitori. În acest context, este nevoie de demersuri constante de a aduce tema rezilienței climatice a Bucureștiului pe agenda publică și de a investiga disponibilitatea populației, a comunităților din oraș și a organizațiilor de a se implica.
Discuțiile s-au finalizat cu un anunț important, acela de a construi un cadru de colaborare structurat, susținut de mai multe organizații, cu un calendar de acțiuni și comunicări către spațiul public, un demers de tip collective impact, inițiat de Fundația Comunitară București și susținut strategic de REPER21 (sub egida Pactului Climatic European) și de alți actori cu experiență în domeniu.
Evenimentul face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz


