Cele mai green companii tech

Gadgeturile schimbă lumea nu doar prin ceea ce pot să facă pentru utilizatori, ci și prin impactul pe care îl au asupra mediului, prin resursele pe care le consumă și felul în care acestea ajung în ecranele, carcasele, procesoarele și piesele ce le compun. Greenpeace a vrut să afle ce companii tech respectă cel mai bine planeta.

Giganții tehnologiei ne prezintă deseori o lume în care viitorul arată luminos, pe o planetă a tuturor posibilităților și a fericirii aduse de gadgeturi tot mai inteligente. Ce te faci, însă, când produsele tale contribuie la probleme care afectează planeta pe termen lung, amenințând exact viitorul pe care vrei să-l creezi? Este și ideea de la care a pornit cunoscuta organizație ecologistă Greenpeace în realizarea unui ghid green pentru electronice (Guide to Greener Electronics), o analiză a felului în care cei mai mari 17 producători globali de echipamente electronice de consum fac eforturi pentru a reduce impactul negativ asupra mediului încojurător. Este un efort început de Greenpeace din 2006 și care a dus la realizarea de progrese constante din partea companiilor în eliminarea materialele periculoase din producție și obținerea de produse mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie.

Ediția ghidului lansată la finele anului 2017 a schimbat felul în care sunt analizate companiile, fiindcă impactul trebuie privit dincolo de simpla reducere a deșeurilor periculoase. Astfel, Greenpeace a măsurat trei zone critice de impact legate de designul produselor și managementul responsabil al lanțului de furnizori în domeniul electronicelor: energie, consum de resurse și substanțe chimice. În domeniul energiei, s-a punctat reducerea gazelor cu efect de seră prin creșterea eficienței și folosirea energiei regenerabile. La capitolul consumului de resurse, au primit note mai bune producătorii care apelează la design sustenabil și folosesc materiale reciclabile. În ceea ce privește zona de substanțe chimice, s-a urmărit felul în care companiile le elimină pe cele periculoase atât din produsul în sine, cât și din procesul de producție a acestuia. “În spatele tehnologiei inovatoare a secolului XXI se află un lanț de furnizori și procese de producție care se bazează în continuare pe surse de energie, practici miniere periculoase și substanțe chimice nocive desprinse din secolul XIX, precum și produse cu design prost gândit, care contribuie la consumarea resurselor planetei”, se arată în studiu.

Desigur, rezolvarea problemelor de poluare create de-a lungul complexului lanț de furnizori din domeniul electornicelor nu se poate realiza peste noapte, dar companiile trebuie să devină mai conștiente de impactul asupra mediului și să înceapă să ia măsuri benefice pentru planetă, dar care pot aduce și beneficii economice pentru producători. Iar o industrie care se bazează pe inovație poate aduce în prim-plan soluții disruptive care să creeze modele de business bazate pe economia circulară și folosirea de resurse regenerabile, devenind modele pentru alte domenii.

Un lider neașteptat

Deși Greenpeace nu a realizat un clasament în sine, oferind note celor 17 companii pe care le-a studiat, elevul-model al raportului este un nume puțin cunoscut. Fairphone este o companie olandeză care face din 2013 pionierat în domeniul smartphone-urilor sustenabile și a lansat deja două generații ale telefonului său modular. Fairphone 2, care costă 529 de euro, este pe piață din 2015, folosește sistemul de operare Android și modularitatea permite, de exemplu, înlocuirea ecranului de 5 inci în mai puțin de un minut. Prețul unui ecran nou este de 87 de euro. De altfel, fiecare dintre cele șase module principale, inclusiv camerele foto și bateria, poate fi oricând cumpărat pe site-ul companiei și poate fi înlocuit ușor de utilizator. Toate materialele folosite pentru telefon, de la aur la tungsten, nu provin din zone de conflict.

Unul dintre atuurile Fairphone în domeniul sustenabilității este faptul că produsul său poate fi reparat și actualizat, contrar tendinței tot mai evidente a producătorilor din domeniu de a accelera ciclul de înlocuire a produsului cu unul nou prin obstacolele pe care le pun în calea reparării sau upgrade-ului. Astfel, dispozitive care ar putea funcționa în continuare sunt aruncate. Alături de Fairphone, HP și Dell vin pe piață cu produse ușor de reparat și upgradat. Potrivit Greenpeace, de cealaltă parte a spectrului se situează Apple, Microsoft și Samsung.

Fairphone mai punctează și la folosirea de materiale reciclate. Dacă folosirea plasticului reciclat începe să devină ceva mai populară în rândul companiilor IT, alte materiale secundare nu se bucură de același tratament. Fairphone folosește tungsten reciclat, Dell a reușit să creeze un circuit închis pentru plasticul colectat de la produsele proprii reciclate, iar Apple s-a angajat să creeze astfel de circuite pentru materialele folosite, începând cu cositorul și aluminiul. Studiul Greenpeace a mai acordat ratinguri bune pentru Apple (B-), Dell, HP și Lenovo (C+) și Microsoft (C-), dar în primele zece companii se mai află Acer, LG, Sony și Google, toate cu calificativul D+.

Un puzzle complicat

Raportul a relevat, desigur, numeroase probleme, una dintre cele mai importante fiind lipsa de transparență a lanțului furnizorilor marilor producători de electronice, ceea ce face extrem de dificilă evaluarea impactului asupra mediului. Dintre cele 17 companii analizate, doar șase au liste cu furnizorii și numai Fairphone și Dell oferă detalii despre fiecare furnizor. Este o problemă cu atât mai mare, cu cât 70-80% din amprenta de carbon a gadgeturilor se realizează în procesul de producție.

Iar companiile folosesc tot mai mult energie regenerabilă pentru sediile propriile și centrele de date, dar pe lanțul furnizorilor dependența de surse poluante de energie este încă ridicată. Doar Apple s-a angajat oficial ca întregul său lanț de furnizori să ajungă să folosească doar energie regenerabilă. Amazon se numără printre cele mai puțin transparente companii când vine vorba despre impactul asupra mediului, refuzând să ofere date despre gazele cu efect de seră emise în cadrul operațiunilor sale, despre cantitățile de materiale reciclate folosite în dispozitivele pe care le produce sau despre substanțele chimice periculoase utilizate în procesul de producție.

Volumul deșeurilor de echipamente electronice și electrice (DEEE) a depășit 65 de milioane de tone în 2017 și există companii care preiau voluntar propriile produse uzate, dar nu există decât sporadic cifre clare globale legate de ce se colectează și ce se întâmplă cu deșeurile după colectare. Greenpeace estimează că mai puțin de 16% din volumul DEEE se reciclează organizat, deși produsele conțin materiale valoroase. Problema e că, de prea multe ori, deșeurile electrice și electronice sunt preluate de reciclatori care nu se ocupă de ele așa cum ar trebui.

Mulți producători mari, printre care Acer, Apple, Samsung, LG, Lenovo, Dell și HP, s-au angajat în 2009 și 2010 să elimine polivinilcloridul (PVC) și substanțele ignifuge brominate (BFR) din produsele lor, dar anul trecut doar Apple și Google aveau toate produsele fără aceste substanțe. O altă problemă este legată de eliminarea substanțelor nocive, atât pentru mediu, cât și pentru angajați. Dintre companiile incluse în studiu, doar Apple, Dell, Google, HP și Microsoft au publicat lista cu substanțe care nu trebuie folosite în fabricarea produselor lor.

Prețul tehnologiei

Dispozitivele tech tot mai complexe necesită mai multă energie pentru a fi produse, iar producția de electronice se realizează în principal în China și Asia de Sud-Est, fabricile din regiune fiind în mare parte alimentate cu energie electrică produsă pe bază de cărbune sau alte forme poluante. Potrivit Greenpeace, smartphone-urile și multe electronice sunt printre cele mai solicitante de resurse raportat la greutatea lor – minerii trebuie să sape 30 kg de rocă pentru a obține cele circa 100 de grame de minerale folosite într-un smartphone. În plus, mineritul lasă în urmă urme permanente, ape și sol contaminate, plus că regiunile miniere nu sunt în general reabilitate după finalizarea exploatării.

Nici condițiile de muncă nu sunt la înălțime. De exemplu, cobaltul folosit în multe baterii pentru electronicele portabile este de obicei extras prin exploatări de dimensiuni reduse în Republica Democrată Congo de mineri care nu au echipament de protecție, galeriile nu sunt ventilate corespunzător și se surpă destul de des. Mai mult, în Congo, de unde provin cantități importante de cositor, tungsten, tantal și aur pentru electronice, sunt folosiți în mine și minori.

Volumul de peste 65 de milioane de tone de deșeurilor electrice și electronice este reciclat în proporție de circa 16%, în ciuda faptului că valoarea estimată a materialelor prețioase conținute de acestea este estimată la peste 52 de miliarde de dolari. Majoritatea ajung la gropi de gunoi, în incineratoare sau sunt dezasamblate în condiții improprii, punând în pericol muncitorii și comunitățile locale.

Până în 2020, se estimează că peste 6 miliarde de oameni (peste 70% din totalul populației) vor avea un smartphone. La acest nivel, actualul model de înlocuire rapidă a terminalelor, a căror viață medie este de doar doi ani, va aduce daune de mediu tot mai mari. Schimbarea felului în care sunt gândite, proiectate și realizate gadgeturile este inevitabilă, pentru a asigura sustenabilitatea nu doar a industriei IT, ci și a planetei. Altfel, viitorul riscă să rămână doar un vis frumos.