Chef Cezar Munteanu: „România gastronomică nu mai este o promisiune, ci o realitate în construcție. Iar asta se vede în farfurie, dar și în felul în care începem să gândim ca o echipă națională”

Chef Cezar Munteanu: „România gastronomică nu mai este o promisiune, ci o realitate în construcție. Iar asta se vede în farfurie, dar și în felul în care începem să gândim ca o echipă națională”

Reading Time: 5 minute

România a fost selectată oficial să participe la Bocuse d’Or Europe 2026, cea mai prestigioasă competiție gastronomică din lume. Este pentru prima dată când România ajunge la acest nivel al performanței gastronomice, alături de cele mai respectate națiuni culinare ale lumii, prin eforturile și viziunea Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT), singura organizație recunoscută oficial de echipa SIRHA/ Bocuse d’Or. Procesul de selecție și de acceptare a unei țări invitate este extrem de riguros, evaluând în primul rând capacitatea organizației gazdă de a gestiona și pregăti o competiție de o asemenea anvergură. Sunt ultimele zile în care chefii se pot înscrie Selecția Națională Bocuse d’Or România, ce va avea loc pe 27 noiembrie la Brașov.

Chef Cezar Munteanu, președintele ANBCT, vorbește pentru Biz despre ce presupune această competiție, care sunt cerințele din concurs și mai ales cum punctează România pe scena mondială a gastronomiei.

Cum a decurs procesul de selecție a României pentru Bocuse d’Or Europe 2026 și ce a contat decisiv în obținerea acestei oportunități?

A fost un proces de durată, care a presupus mult mai mult decât o simplă cerere. Am trimis către Bocuse d’Or Internațional un dosar complet, în care am demonstrat că România are infrastructura, resursele umane și viziunea necesare pentru a participa la această competiție de elită. Am fost evaluați din punct de vedere logistic, organizatoric și educațional, dar și prin prisma rezultatelor echipei noastre la alte competiții internaționale. Ceea ce a contat decisiv, cred, a fost seriozitatea cu care ANBCT a construit în ultimii ani un cadru profesionist pentru bucătarii români, de la formare continuă, la competiții naționale și internaționale.

Ce provocări ați întâmpinat în negocierile cu organizatorii Bocuse d’Or și ce criterii riguroase a trebuit să îndeplinească ANBCT?

Provocările au fost legate mai ales de standardele extrem de înalte pe care Bocuse d’Or le impune. A trebuit să demonstrăm că putem asigura o competiție națională în condiții similare cu cele de la etapele europene și mondiale, de la structura bucătăriilor și logistica echipei tehnice, până la respectarea regulilor de jurizare și trasabilitate a ingredientelor. Bocuse d’Or nu face compromisuri, iar noi am acceptat această exigență ca pe o șansă de a demonstra că și noi putem respecta cele mai înalte standarde.

Care sunt principalele obiective ale Selecției Naționale Bocuse d’Or România și cum vor contribui acestea la dezvoltarea gastronomiei românești?

Selecția națională o vedem ca pe un moment istoric, dar și ca un proces educațional, pentru că vrem să formăm o nouă generație de bucătari care înțeleg gastronomia ca pe o formă de cultură, nu doar ca pe o meserie. Obiectivul nostru este să identificăm și să pregătim cea mai bună echipă care să reprezinte România, dar și să inspirăm tinerii chefi să creadă în potențialul lor și în valoarea ingredientelor locale.

Care sunt criteriile de jurizare și cine va face parte din juriul internațional al competiției de la Brașov?

Jurizarea urmează exact standardele Bocuse d’Or. Se evaluează gustul, tehnica, prezentarea, igiena, organizarea timpului și capacitatea de a integra tema propusă. Regulamentul integral se găsește pe site-ul nostru: bocusedor.anbct.ro.

Din juriul internațional fac parte nume importante din gastronomia europeană ca Chef Frank Widmann, președintele echipei culinare a Germaniei și deținător al Green Michelin Star, Chef István Veres, cel mai tânăr chef din Europa de Est cu stea Michelin și câștigător al finalei Bocuse d’Or Ungaria, Chef Svetlana Riskova, președinta Bocuse d’Or Letonia și Chef Gianluca Tomasi, fost Team Chef al Echipei Naționale a Bucătarilor Italieni (Nazionale Italiana Cuochi), jurat Worldchefs și laureat al prestigiosului Grand Cordon d’Or (Monaco).

Nivelul de dificultate impus de tema „Tradiția reinterpretată”: cum își pot demonstra chefii creativitatea, respectând ingredientele obligatorii?

Tema este provocatoare tocmai pentru că ne cere echilibru între trecut și inovație. Sturionul, ciupercile champignon și topinamburul sunt ingrediente simple, dar nobile, cu mult potențial. Chefii trebuie să demonstreze că pot construi o poveste culinară coerentă, respectând originea produselor și, în același timp, aducând un element de modernitate și tehnică. „Tradiția reinterpretată” înseamnă să traduci esența lor într-un limbaj actual.

Cum va fi organizată competiția din punct de vedere logistic și tehnic pentru a respecta standardele Bocuse d’Or?

Competiția va avea loc la Centrul de Pregătire Selgros Brașov, amenajat după modelul internațional Bocuse. Fiecare echipă va avea propria bucătărie complet echipată, spații de prezentare, ecrane pentru public și o echipă tehnică dedicată. Vom respecta timpii oficiali (5 ore și 35 de minute) pentru realizarea celor două platouri, cât și toate normele de siguranță alimentară și sustenabilitate.

Ce mesaj transmite România prin participarea la Bocuse d’Or Europe și care sunt valorile pe care le promovați ca lider al echipei ANBCT?

România transmite un mesaj de maturitate profesională în ceea ce privește gastronomia. Spunem lumii că avem bucătari talentați, ingrediente autentice și o cultură gastronomică profundă, care merită să fie cunoscută. Valorile noastre sunt respectul, educația, responsabilitatea și colaborarea. Nu mergem la Bocuse doar să concurăm, ci să ne câștigăm locul într-o comunitate globală a excelenței.

Care sunt pașii cheie pentru selecția echipei naționale care va reprezenta România la Marsilia?

După competiția de la Brașov, juriul va selecta echipa câștigătoare, formată din chef, commis și antrenor, care va reprezenta România la etapa europeană, la Marsilia. Acolo, echipa României va concura alături de alte țări în Europa care zilele acestea își aleg reprezentanții.

Care este impactul participării la competiții precum Culinary Olympics sau Worldchefs European Grand Prix asupra recunoașterii internaționale a bucătarilor români?

În ultimii ani, echipa României s-a impus pe marile scene competiționale globale, unde ne-am urcat pe podium de fiecare dată. Toate acestea sunt competiții care au deschis drumul către Bocuse d’Or. Fiecare participare ne-a învățat că standardele, rigurozitatea și spiritul de echipă sunt valori care acum se regăsesc și în selecția națională Bocuse d’Or.

Cum va fi promovată sustenabilitatea și responsabilitatea în cadrul concursului?

Este o condiție obligatorie. Promovăm produsele locale, ingredientele cu trasabilitate și reducerea risipei alimentare. În selecția din acest an, am ales sturion de acvacultură tocmai pentru a atrage atenția asupra protejării speciilor sălbatice din Delta Dunării. Fiecare alegere trebuie să spună o poveste responsabilă.

Cum a evoluat comunitatea culinară românească în ultimii ani, sub conducerea dumneavoastră la ANBCT?

Președinția ANBCT s-a schimbat de un an, timp în care am investit în educație și zona de patrimoniu culinar, astfel încât să începem să avem un discurs comun. Avem tot mai mulți chefi implicați în formare, în competiții internaționale, în dezvoltarea educației gastronomice. ANBCT își propune să devină o platformă de întâlnire, învățare și colaborare între cel puțin patru generații de bucătari, nu doar o asociație cu tradiție. Am reușit să aducem împreună generații diferite de bucătari, care acum trag în aceeași direcție, însă mai e nevoie de timp ca să putem implementa tot ce ne-am propus la nivel de imagine a României gastronomice, în țară și peste hotare.

Ce sfaturi aveți pentru tinerii chefi înscriși la selecție, pe baza experienței personale din competițiile internaționale?

Să aibă curaj și răbdare. Să nu se teamă de competiție, ci de lipsa de pregătire. Fiecare oră de antrenament, fiecare eșec și fiecare reușită construiesc un chef autentic.

Cum va arăta meniul ideal, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru această competiție?

Meniul ideal este cel care transmite emoție și poveste. Ar trebui să îmbine rafinamentul cu identitatea chefului, să spună o poveste românească printr-o prezentare modernă, cu gusturi clare, curate, care să arate spectaculos.

Ce planuri aveți pentru promovarea gastronomiei românești la nivel global, după participarea la Bocuse d’Or Europe 2026?

După etapa europeană din Marsilia, România va participa la Global Worldchefs Wales, competiția globală, cu doi finaliști – Chef Alin Vădean (vegan) și Chef Paul Antohi (Young Chef) în mai 2026, ca mai apoi, în toamnă, să mergem alături de întreaga echipă națională la Coupe du Monde Luxemburg, un alt eveniment global de mare clasă și eleganță.

Totodată, după seria de întâlniri regionale din cadrul CHEF FORUM pe care le-am organizat anul acesta, vrem să găsim soluții pentru problema principală din industrie: educația și forța de muncă. Am început deja discuțiile pentru parteneriate cu școli internaționale de gastronomie, dar și o implicare mai directă în zona de învățământ liceal/ profesional alături de tineri.

Reprezentăm România în două comitete din cadrul Worldchefs – cel de risipă alimentară și cel de educație, și lucrăm la un program transnațional care să sprijine cele două domenii, căci situații similare au și colegii internaționali, ceea ce ne ajută foarte tare în crearea unui cadru cât mai cuprinzător pentru a răspunde problemelor concrete și actuale din bucătăriile restaurantelor. 

România gastronomică nu mai este o promisiune, ci o realitate în construcție. Iar asta se vede în farfurie, dar și în felul în care începem să gândim ca o echipă națională.