Comisarul european pentru Economie este în România. Discuții despre implementarea PNRR

Comisarul european pentru Economie este în România. Discuții despre implementarea PNRR

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și calendarul reformelor finanțate au fost principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirii ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, cu comisarul european responsabil pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Oficialul român a prezentat stadiul îndeplinirii reformelor și investițiilor asumate prin intermediul PNRR. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană în 28 octombrie 2021, iar prima transă aferentă prefinanțării a fost virată României în data de 2 decembrie. Până la sfârșitul anului 2021, România a îndeplinit 21 de jaloane (milestones).

„Autoritățile române sunt focusate pe implementarea PNRR, și posibile mici întârzieri nu vor pune în pericol realizarea reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR”, a subliniat Dan Vîlceanu.
Ministrul român a explicat că procedurile parlamentare pentru aprobarea unor acte normative necesare pentru îndeplinirea țintelor asumate în PNRR presupun niște termene legale care trebuie respectate.
În context, comisarul Paolo Gentiloni a subliniat că mesajul Guvernului României referitor la realizarea reformelor finanțate prin PNRR este crucial.

„Țările sunt afectate de acest război, provocări, refugiați, prețurile la energie, iar în viziunea mea acestea nu ar trebui să afecteze planurile noastre referitoare la PNRR”, a afirmat Gentiloni.

Reformele din PNRR și decarbonizarea României

În timpul discuțiilor au fost punctate aspecte referitoare la diferite reforme asumate prin PNRR precum decarbonizarea economiei și faptul că România rămâne angajată în acest proces, care presupune regândirea sistemului energetic pe cărbune, precum și înlocuirea cu energia verde și gaze.

Alte subiecte discutate au vizat reforma sistemului de pensii pentru eliminarea inechităților din sistem (o persoană se pensionează acum are venituri mai mari decât alte persoane care s-au pensionat în trecut chiar dacă au lucrat în aceleași condiții), unde România trebuie să prezinte o analiză mai detaliată a situației actuale și un proiect care să indice eforturile bugetare finale pe care le presupune.

De asemenea, ambii parteneri de discuții au punctat nevoia menținerii deficitului bugetar asumat de România, chiar și în contextul în care reformele finanțate prin PNRR vor susține creșterea veniturilor bugetare.

Nu în ultimul rând, oficialul european s-a arătat nerăbdător să primească vești privind inaugurări ale unor investiții importante și s-a arătat dispus chiar să participe la astfel de evenimente, pentru a-și arăta susținerea față de eforturile depuse de autoritățile române.