Copiii vor să aibă aer mai curat

Copiii vor să aibă aer mai curat

Reading Time: 5 minute

Calitatea aerului și poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizația Salvați Copiii România. În comparație cu rezultatele studiului similar desfășurat cu patru ani în urmă, poluarea aerului rămâne cea mai stringentă problemă de mediu în opinia copiilor, iar nivelul de preocupare a acestora față de calitatea aerului înregistrează o semnificativă creștere (înregistrându-se 9 puncte procentuale în plus pe primele două niveluri – de la 67% la 76%).

Opinii cu privire la schimbările climatice și problemele de mediu

Analizând nivelul de preocupare pentru principalele probleme de mediu, observăm că cel mai ridicat nivel de preocupare apare cu privire la poluarea aerului, față de care peste trei sferturi (76%) dintre respondenți se declară destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75 de puncte procentuale pe primele două niveluri de preocupare) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66 pp). Cel mai scăzut nivel de preocupare se manifestă față de extracția de petrol, gaze și cărbune (38%).

Analizând nivelul de preocupare a participanților față de calitatea aerului, în funcție de grupele de vârstă, observăm din nou un nivel mai redus la cei de 14-15 ani (67% pe primele două niveluri), în comparație cu cei de vârstă mai mică (79% la 12-13 ani) sau adolescenții mai mari (80% la 16 – 17 ani). Și genul participanților are un impact semnificativ asupra nivelului de preocupare față de poluarea aerului, 82% dintre fete declarându-se destul de preocupate sau foarte preocupate de această problemă, în comparație cu 66% dintre băieți. Diferența în funcție de mediul de locuire este mult mai redusă (2 pp în favoarea respondenților din mediul urban).

Consultarea a explorat și percepția copiilor față de impactul unor activități economice asupra mediului. Dintre domeniile testate, cel mai mare impact asupra mediului este atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili, căreia peste jumătate dintre participanți (56%) îi atribuie un impact foarte ridicat sau ridicat. Impactul atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili poate fi interpretat ca având legătură cu preocuparea participanților față de poluarea aerului.

Următoarea activitate ca impact atribuit (53% pe primele două niveluri) este tăierea copacilor în scop economic (excluzând defrișările ilegale) și transportul (47%). Un impact mult mai redus este atribuit pescuitului de pește sălbatic (24%) și agriculturii (19%).

Informarea copiilor cu privire la schimbările climatice și problemele de mediu

Atunci când li se solicită să-și autoevalueze nivelul de cunoștințe cu privire la o serie de probleme de mediu, 3 din 5 participanți (60%) se declară buni cunoscători ai metodelor de reciclare, iar peste jumătate dintre participanți (54%) consideră că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de informații cu privire la poluarea aerului și poluarea cu plastic.

În același timp, peste o treime dintre respondenți apreciază că sunt bine informați cu privire la schimbările climatice (33%) și defrișarea pădurilor (34%). Problema de mediu cu care respondenții sunt mai puțin familiarizați este reprezentată de refugiații din cauze climatice, în condițiile în care 27% dintre participanții la consultare apreciază că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoștințe în legătură cu acest subiect, în timp ce o treime dintre ei (33%) indică un nivel scăzut sau foarte scăzut de informare.

În comparație cu rezultatele demersului anterior de analiză, observăm că, în prezent, primul subiect ca nivel de informare a devenit cel referitor la metodele de reciclare, în timp ce la studiul anterior ocupa al doilea loc (cu o sumă a nivelurilor ridicate de cunoștințe de 36% față de 60% în prezent). În schimb, crește substanțial și procentul participanților care apreciază că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoștințe în legătură cu temele privind poluarea aerului și cea cu plastic (de la 47% la 54% în cazul poluării aerului, respectiv de la 31 la 54% în cazul poluării cu plastic).

De asemenea, în comparație cu rezultatele studiului din anul 2021, observăm o dublare a procentului respondenților cu niveluri ridicate de cunoștințe legate de schimbările climatice (de la 16% la 33%) și o tendință la fel de îmbucurătoare atunci când este vorba de defrișarea pădurilor (creștere de la 25% la 34%).

Deși rămâne problema de mediu cel mai puțin familiară copiilor, tema refugiaților din cauze climatice înregistrează la rândul său o creștere a nivelurilor ridicate de informare, de la 16% în 2021 la 27% în 2025 și o reducere a procentului de respondenți care declară că au un nivel scăzut sau foarte scăzut de cunoștințe despre acest subiect (de la 54% la 33%).

Rolul școlii și al programului ”Săptămâna verde”

Întrebați fiind dacă au participat la ore de educație ecologică în cadrul școlii unde învață, 43% dintre respondenți afirmă că nu au avut această experiență.

Analizând contextul în care copiii participă la educație de mediu în cadrul școlii, observăm că programul Săptămâna Verde a fost indicat de peste 4 din 5 elevi (82% – procente relative, calculate din numărul celor care au participat în cadrul școlii la educație de mediu). Includerea orelor de educație ecologică în cuprinsul altor materii și activitățile extra-curriculare relevante au fost indicate de mai puțini respondenți (30%, respectiv 27%).

Chestionarul a inclus și un set de întrebări legate de costurile acoperite de familii pentru asigurarea participării copiilor la activitățile desfășurate de școli în cadrul programului Săptămâna verde.
O treime dintre respondenți (33%) au afirmat că, în cadrul programului, la clasele lor s-au desfășurat și activități care au implicat costuri pentru elevi și familii, iar aproape 2 din 5 (39%) afirmă că astfel de activități nu au fost incluse. Interesant este că diferența (28%) reprezintă non-răspunsuri (Nu îmi amintesc/nu știu), ceea ce poate fi interpretat fie în sensul că elevii nu sunt la curent cu eventualele sume acoperite de familiile lor, fie în sensul că evită să ofere un răspuns pe care îl consideră indezirabil la această întrebare.

Principalele activități contra-cost desfășurate în cadrul programului Săptămâna verde par a fi excursiile sau taberele (76%), urmate de vizite la muzeele locale (49%), activități contra-cost desfășurate în cadrul școlii (16%) și alte activități (10% – cele mai frecvente variante indicate în această sub-categorie fiind ieșirile la film, ateliere de educație ecologică sau tururi ghidate).

Potrivit estimărilor prezentate de Save the Children într-un raport lansat recent, respectarea de către state a angajamentelor asumate cu privire la limitarea încălzirii globale nu mai reprezintă doar obiective ale comunității globale, ci un adevărat colac de salvare pentru copii.

Dacă obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la pragul de 1,5°C până în anul 2100 ar fi atins, beneficiile ar fi profunde, comparativ cu beneficiile respectării angajamentelor actuale. 58 de milioane de copii născuți în anul 2020 – aproape jumătate dintre cei 120 de milioane de copii născuți în acel an – ar fi protejați de efectele unei vieți întregi trăite în riscul extremelor climatice:

• 38 de milioane de copii ar fi feriți de o viață trăită în expunerea la valuri de căldură;
• 8 milioane de copii ar putea evita o viață trăită în nesiguranță alimentară generată de pierderea recoltelor;
• Pentru 5 milioane de copii s-ar putea evita riscul unei vieți amenințate de inundații pe râuri;
• 5 milioane de copii ar putea fi feriți de experiența devastatoare a cicloanelor tropicale;
• 2 milioane de copii ar putea să nu-și mai trăiască viața sub amenințarea secetei;
• 1,5 milioane de copii ar putea fi feriți de a-și trăi viața expuși riscului incendiilor de pădure.

Prezenta analiză se bazează pe rezultatele consultării online desfășurate de Organizația Salvați Copiii în perioada 31 martie – 14 mai 2025. Scopul organizării acestei consultări a fost de a explora opiniile, percepțiile și experiențele personale ale copiilor în ceea ce privește schimbările climatice și educația cu privire la schimbările climatice, dar și preferințele și nevoile lor de informare în acest domeniu.