Crux: Editură de carte pe modelul boutique publishing

Crux: Editură de carte pe modelul boutique publishing

În urmă cu un deceniu, Andreea Sterea și Andrei Mazilu înființau editura Crux, care, spun chiar ei, funcționează după modelul boutique publishing. Cu alte cuvinte, publică un număr limitat de titluri, preferând calitatea mai curând decât cantitatea. Iar o altă particularitate este că publică mai ales autori români și mai puțin străini, deoarece consideră că avem scriitori inclusiv mai buni decât mulți celebri din străinătate. Am aflat mai multe chiar de la Andreea Sterea.

A fost înființarea editurii Crux o plăcere sau o nevoie?

Înființarea editurii Crux Publishing a fost puțin din amândouă – o plăcere, pentru că și eu, și scriitorul Andrei Mazilu iubim literatura, și o nevoie, pentru că am vrut să facem lucrurile altfel decât se făceau la acea vreme. Vorbim de anii 2013 – 2014, când am avut ideea de a construi o editură dedicată aproape în exclusivitate autorilor români contemporani.

Necesitatea a fost dictată de dorința de a contribui la diversificarea peisajului literar românesc, oferind o platformă de lansare și promovare a speciilor mai puțin reprezentate, ca SF-ul, fantasy-ul, horror-ul, ficțiunea transgresivă, postmodernismul, thriller-ul etc. Pe de-o parte, aveam autori care, la acea vreme, aveau deja o reputație în domeniu, dar își găseau cu greu o casă unde să se simtă doriți și respectați/răsplătiți la justa lor valoare. Pe de altă parte, exista atunci o sete neostoită a publicului pentru literatura de idei, pentru lumi necunoscute și povești care sparg tiparele (lucru care nu s-a schimbat nici în prezent).

Așa că ne-am gândit să construim noi un loc în care să se întâlnească pasiunea pentru literatură, scriitorii, comunitățile de cititori, noile direcții creative pe care ni le propuneam și, desigur, nonconformismul nostru specific. La un deceniu de la înființare, cred că ne-am realizat o mare parte din obiective și încă suntem la început de drum. Multe aventuri ne mai așteaptă!

Am observat că editura Crux preferă să publice autori români. Care este motivul?

La vremea aceea, și eu, și Andrei cunoșteam mulți autori din zona scriitor caut editură serioasă. Eu veneam din zona agenții literari și editurile nu-și bat capul cu scriitorii români. Mai cunoșteam și cititori dedicați de SFF care își doreau să citească literatură română de gen, dar nu o prea găseau. Apoi, am dat de tinerii care fugeau (și mai fug încă) de literatura română în general, considerând-o incoloră și inodoră, scrisă greoi, irelevantă pentru preocupările lor și incapabilă să depășească teme, motive și tipare învechite. Noi ne-am gândit, cum am zis mai sus, să-i aducem pe toți acești oameni împreună și să vedem ce iese.

Decizia noastră de a publica autori români în proporție de 99% s-a bazat pe promisiunea pe care ne-am făcut-o atunci, într-o zi de primăvară din 2014, de a promova literatura națională contemporană. Așa cum zicem noi, de a oferi publicului posibilitatea să citească literatură scrisă de oameni vii și tineri, care știu foarte bine ce fac.

Într-un peisaj literar în care autorii străini sunt mult mai vizibili, Crux și-a dorit să echilibreze balanța, încurajând și sprijinind scriitorii români să-și asume riscuri creative și să-și exploreze potențialul, primind în schimb ceea ce li se cuvenea: condiții bune de publicare, promovare adecvată, drepturi de autor, vizibilitate, acces la un public la fel de tânăr și viu, dornic să-i descopere etc.

Avem în România scriitori de talia celor din străinătate?

Absolut! Avem chiar scriitori mai buni decât mulți autori internaționali – doar că nu toată lumea știe asta încă. Noi suntem aici să corectăm această scăpare. Avem destule exemple de succes care confirmă că ce spun eu aici este mai mult decât o strategie de marketing. Crux Publishing are în portofoliu autoare și autori care au fost traduși în străinătate, care au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri de la Iași, autori cu premii literare importante la activ, scriitoare și scriitori publicați acum la edituri mult mai mari decât Crux și, cel mai important, scriitoare și scriitori cu fani dedicați și loiali.

Care sunt particularitățile cititorilor și ale pieței de SF și fantasy în comparație cu ale cititorilor și pieței mainstream?

Cititorii de SF și fantasy sunt ca exploratorii spațiali: mereu în căutare de noi lumi de descoperit. Mai în glumă, mai în serios, nu cred că greșesc mult dacă spun că acest public este adesea în căutare de inovație și evadare din realitatea cotidiană, preferând povești care explorează universuri alternative și posibilități infinite. Dacă mi se permite, în comparație cu cititorii mainstream, care adesea preferă unele cărări bătătorite, cititorii noștri aleg poteci neumblate, pline de monștri și magie, idei care nu-i lasă să doarmă și personaje care să-i inspire.

Dacă ne referim la piață, cea de SF și fantasy mi se pare că demonstrează mai multă fidelitate din partea cititorilor, aceștia fiind deseori parte a unor comunități online și offline foarte active. Dincolo de cluburile de carte, evenimentele SFF, târgurile dedicate, lansările de carte sau întâlnirile cu scriitorii sunt îmbrățișate cu mult entuziasm. East-European Comic Con a ajutat mult, la fel cum a ajutat și faptul că producțiile cinematografice din zona SFFH (plus platformele de streaming) au dus și duc conversațiile despre SFF și mai departe.

În unele cercuri (și nu sunt puține!) se dezbate mai intens Dune al lui Villeneuve sau sezonul 2 din serialul The Rings of Power decât am auzit vorbindu-se tot anul despre e-factura. Pentru noi, asta înseamnă evoluție, căci acum zece ani discursul despre SFF se învârtea în jurul acelorași teme: genuri minore, literatură pentru copii, literatură neserioasă, escapism, literatură de nișă, cărți numai pentru cei cu cunoștințe tehnice/științifice, cui îi pasă de roboți etc.

Acum, discursul e cu totul altul, mulți dintre noi suntem geek și mândri de asta, roboții și IA sunt deja un dat al lumii noastre, iar noile generații de cititori descoperă acum literatura română contemporană de gen, care este spectaculoasă ca idei, imaginație și stil.

În paradigma Crux Publishing vs. piața de SFF, noi facem tot posibilul an de an să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor prin publicarea de titluri care nu doar că respectă convențiile genului, dar le și reinventează, oferindu-le cititorilor experiențe literare complexe și provocatoare, care invită la reflecție și dezbatere, unitate în diversitate și, mai ales, educație și evoluție.

Cum v-ați dezvoltat ca editură pe piața din România și ce model de business folosiți?

Noi evoluăm la fel ca supereroii din filmele și benzile desenate: uneori învingem, alteori învățăm din înfrângeri. Înarmați cu o sabie laser și o carte de vrăji, ne continuăm drumul pe o piață capricioasă, aflată într-o continuă transformare.

Lăsând gluma la o parte, dincolo de obstacolele specifice pe care le întâmpină orice afacere românească, principala noastră preocupare este să ne adaptăm la preferințele cititorilor. Pentru o editură mică, provocările sunt infinite. Noi avem nevoie de inovație nu doar în branding și strategii de marketing și distribuție, în soluții digitale, în prezență online, în SEO, în promovare sau în logistică, dar și în selecția proiectelor editoriale, care trebuie să se adreseze unui public din ce în ce mai divers și mai exigent.

Ca model de business, urmăm planul pe care ni l-am făcut în 2014: boutique publishing. Asta înseamnă că publicăm destul de puține titluri în fiecare an, pe care le alegem și le planificăm foarte riguros. Dacă avem de ales între calitate și volum, vom alege întotdeauna calitatea. S-a întâmplat (și nu o singură dată) să petrecem un an sau doi producând o carte, lucrând cot la cot cu autorul, cu redacția, cu artistul grafic, cu DTP-ul, cu tipografia, cu echipa de marketing etc., până când am ajuns la un rezultat satisfăcător pentru toate părțile implicate.

Încercăm să ne menținem standardele în ciuda provocărilor, reinvestim în dezvoltare, facem tot ce e omenește posibil să menținem prețurile decente și nu ne dăm bătuți, cam asta este filosofia Crux. Și credem că cea mai importantă resursă pe care o avem la dispoziție sunt oamenii din jurul nostru, așa că pentru ei și cu ajutorul lor învățăm, creștem și facem lucruri pe care nu le credeam posibile acum câțiva ani. Ca să îl parafrazez pe Odin, Crux is not a place, it’s a people.

Care e strategia unei edituri mai mici la târgurile de carte? Ce părere ai, ca editor, dar și ca scriitoare, despre promovarea autorilor?

Mi se pare vitală participarea la târgurile de carte, mai ales ca editură mică sau medie. Nu putem participa la toate câte se organizează, desigur, dar măcar la cele mai mari. Târgurile de carte sunt locul perfect în care poți vorbi cu cititorii, oferindu-le ocazia să te vadă, să te cunoască, să atașeze o emoție unei denumiri de firmă, unui website sau unui autor. Pentru noi, un târg ca Bookfest înseamnă cu adevărat engagement (cel mai iubit copil al marketingului), dincolo de pachete promoționale și reduceri.

Dacă tot vorbim despre facilitarea accesului cititorilor la scriitorii contemporani, ar fi și păcat să nu le creăm un spațiu de întâlnire. Cum să promovăm în lipsa unor interacțiuni autentice? Dincolo de lansările de carte separate, mai intime și restrânse, târgurile de carte sunt locul în care aflăm lucruri unii despre ceilalți. Punem întrebări. Învățăm unii de la alții.

Și da, târgurile de carte înseamnă eforturi financiare, fizice și logistice, dar dacă nu ești acolo, printre oameni, ce sens mai are totul? Cum să nu-i îmbrățișezi pe cei asemenea ție, să nu te bucuri împreună cu ei de un nou eveniment sau să nu le faci oferte pe care nu le pot refuza?

Dincolo de cash-flow, networking sau branding – care contează și ele – noi punem accent mai mult pe interacțiunile umane. Vrem să le oferim cititorilor prezenți și viitori mai mult decât o tejghea și o casă de marcat. Încercăm să le oferim o experiență. În urma târgurilor de carte ne-am îmbogățit nu numai cu cititori noi, dar și cu colaboratori fără de care n-aș ști ce să mă fac acum, cu parteneri de afaceri, cu fani, cu prieteni.

Și pentru că la noi totul e un pic ieșit din tipare și nu ne luăm atât de în serios, nu o dată am făcut cosplay la stand. Nu o dată am făcut sesiuni de Q&A cu autorii noștri. Nu o dată am transformat lansările de carte în adevărate spectacole dedicate literaturii și artei.

De exemplu, anul acesta la Bookfest am organizat un eveniment denumit Întâlnire în Taverna Eroilor, unde am adus împreună câțiva scriitori de la Crux, dar și jurnaliști culturali și traducători sau critici literari. Acolo, am invitat publicul să vorbească cu noi despre eroi (sau antieroi, eroi secundari, eroi negativi etc.), am povestit despre Conan Barbarul, detectivi misterioși veniți din alte lumi, războinice neînfricate, barzi buclucași, dragoni și multe altele. Ne-am inspirat din propriile noastre cărți pentru acest eveniment, dar și din pasiunea publicului pentru DnD, filme și seriale, pop culture sau jocuri video.

Nu ne adresăm numai acelui procent de români care-și cumpără mai mult de o carte pe an. Ne adresăm și celui care nu a citit o carte în ultimii cinci, dar este la curent cu cele mai noi apariții din industria de gaming sau de cinema. Ca să nu mai zicem de IT-iștii care pot comenta și diseca orice text legat de IA cu ochii închiși. Până la urmă, dragonii sunt dragoni și codul e cod. Găsim subiecte comune de discuție oricând.