Noria Anis: Modă în era sustenabilității

Noria Anis: Modă în era sustenabilității

Reading Time: 4 minute

Brandul românesc de modă Noria Anis a fost prezent în martie la Fashion Week la Paris, în cadrul programului european NEB Fashion Adaptor, inițiativă care susține brandurile emergente în tranziția către modele de producție circulare și sustenabile. Am discutat cu Georgiana Roșca, cofondatoarea Noria Anis, despre avantajele și dezavantajele produselor „made in Romania” și cum se construiește un brand de modă astăzi.

Ce înseamnă participarea la Paris Fashion Week pentru un brand românesc și cum se vede piața internațională din această perspectivă?

Participarea în cadrul programului european NEB Fashion Adaptor și prezența la Paris Fashion Week au fost, în primul rând, o validare importantă pentru brand. A fost o bucurie, dar și o responsabilitate să reprezentăm România într-un context în care, tradițional, suntem percepuți mai degrabă ca producători decât ca generatori de design și identitate de brand. Cred însă că acest lucru se schimbă. România a evoluat mult, iar astăzi putem aduce valoare reală și în zona de design, storytelling și construcție de brand.

Din perspectivă internațională, devine foarte clar că brandurile independente, indiferent de țară, se confruntă cu provocări similare: vizibilitatea într-o piață extrem de competitivă, presiunea pe costuri și provocări în a menține producția în Europa.

Această experiență a fost un prim pas în a construi relații și colaborări pe termen lung, dar și în a ne poziționa într-o rețea de branduri care împărtășesc aceleași valori: responsabilitate față de mediu, respect pentru oameni și dorința de a construi un business autentic.

Este „made in Romania” un avantaj, o provocare sau pur și simplu un context de lucru?

„Made in Romania” este, în același timp, un avantaj și o provocare. Un avantaj, pentru că România este încă recunoscută pentru calitatea execuției și know-how-ul din zona de producție textilă. Avem acces la ateliere locale și la oameni foarte bine pregătiți, ceea ce ne permite să controlăm îndeaproape procesul și calitatea finală.

În același timp, este și o provocare, pentru că producția locală vine cu costuri mai mari și dificultăți în ceea ce privește forța de muncă, una care, din păcate, îmbătrânește. Alegerea de a produce în România este una conștientă și asumată.

Aspectul pozitiv este că acest model ne permite să lucrăm cu un lanț de producție scurt, să reducem impactul asupra mediului și să fim mult mai flexibili. Pentru mine, „made in Romania” nu este doar un context de lucru, ci parte din identitatea brandului.

Într-o industrie dominată de fast fashion și producție în masă, cum reușește un brand independent să construiască un model bazat pe slow fashion și piese atemporale?

Este, fără îndoială, mai dificil să construiești un brand pe principiile slow fashion, iar rezultatele nu apar peste noapte. Însă, cred că totul pornește de la valorile și ADN-ul brandului, care sunt și valorile mele. Pentru mine, este esențial să construiesc o comunitate. Evenimentele de styling pe care le organizez împreună cu experți și dialogul constant cu clientele noastre creează o relație emoțională cu produsele.

Spre deosebire de fast fashion, noi putem arăta întreg procesul din spatele unei piese: de la idee la execuție, iar această transparență creează încredere și atașament. În același timp, estetica brandului joacă un rol esențial. Feminitatea este parte din esența brandului, iar modelele noastre sunt atemporale, nu sunt gândite pentru un singur sezon sau o singură purtare, ci pentru a fi reinterpretate în timp, în contexte diferite.

Cum poate fi integrată circularitatea concret în design, producție și relația cu consumatorii?

Circularitatea începe încă din faza de design. Se reflectă în alegerea materialelor, în construcția produsului și în calitatea execuției. Noi lucrăm cu serii mici și producem fie în atelierul nostru, fie în colaborare cu alte ateliere independente din România, iar acest model ne permite să evităm supraproducția și să păstrăm controlul asupra calității.

Relația cu clientele este, de asemenea, esențială. Ele sunt o sursă reală de feedback și inspirație. Organizăm frecvent evenimente de styling și întâlniri cu comunitatea, unde discutăm despre cum pot fi purtate piesele în mai multe moduri, în contexte diferite. Practic, încurajăm reutilizarea și reinterpretarea, nu consumul rapid.

Un pas important pe care vreau să îl dezvolt, în urma experienței de la Paris, este integrarea modularității în design. Asta înseamnă să gândim produsele astfel încât să poată avea mai multe „vieți”. De exemplu, o rochie va putea fi transformată ulterior într-un top și o fustă. Produsele se pot întoarce în atelierul nostru pentru a fi reinterpretate, ceea ce le prelungește durata de viață și reduce nevoia de consum constant.

În final, circularitatea nu este doar un proces intern, ci un parteneriat între brand și consumator. Iar fără această relație activă și implicată, modelul nu poate funcționa pe termen lung.

Dincolo de design, cât de dificil este să construiești un brand de modă independent astăzi? 

Construirea unui brand independent în modă este un proces complex, nefiind vorba doar despre design. Una dintre cele mai mari provocări este zona de marketing. Este dificil să concurezi cu bugetele foarte mari ale brandurilor de fast fashion, care domină vizibilitatea online.

Construirea unui public fidel durează și presupune consecvență, autenticitate și o comunicare constantă și, în același timp, cred că tocmai această independență ne oferă libertatea de a rămâne aproape de valorile noastre și de a construi un brand coerent.

Cum crezi că se va transforma industria modei în următorii ani?

Pentru mine, sustenabilitatea și transparența nu au fost niciodată trenduri, ci parte din fundamentul brandului încă de la început. Industria merge într-o direcție în care aceste lucruri nu vor mai fi opționale, ci așteptări de bază din partea consumatorilor și reglementatorilor.

Mi-aș dori ca această transformare să aducă mai multă vizibilitate brandurilor locale și independente, care au construit responsabil încă de la început, fără să urmeze trenduri. În același timp, cred că vom vedea mai multă inovație în design, inclusiv în zona de modularitate, reciclare și noi modele de consum.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 405 (15 aprilie – 15 mai 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.