Analize Tech

Cum schimba Uber modelele de business9 min

18/03/2015 7 min read

author:

Cum schimba Uber modelele de business9 min

Reading Time: 7 minute

Bun venit in era “uberizarii”, in care simpla apasare a unui buton pe smartphone pune in legatura cererea cu oferta si creeaza o noua economie, care ameninta vechea ordine de business.

Cum faci un business pentru transportul persoanelor cand nu ai masini sau soferi? Foarte simplu, creezi o aplicatie! Pe scurt, asta a facut Travis Kalanick cand a lansat Uber: a creat un loc care sa-i puna la un loc pe cei care au o masina si sunt dispusi sa faca bani cu ea si pe cei care vor sa ajunga din punctul A in punctul B in conditii decente si fara sa-si faca griji legate de costul cursei. Ca de obicei, ideile geniale sunt simple. Astazi, compania este evaluata la 40 de miliarde de dolari, o suma uriasa pentru o companie tech lansata acum cinci ani. Ceea ce diferentiaza Uber de alte companii tech este componenta sa non-tech: oamenii platesc pentru serviciile de transport pe care le acceseaza prin intermediul Uber, iar compania ia 20% din costul fiecarei curse. Compania nu trebuie sa caute surse de monetizare a aplicatiei. Cu alte cuvinte, generarea de venituri se produce imediat si continuu, principala grija a Uber fiind ca soferii din sistem sa se ridice la standardele dorite de clienti si ca tot mai multi sa se inscrie in sistem, fiindca cererea pare sa fie inca uriasa peste tot in lume.

La sfarsitul lunii trecute, Uber si-a lansat serviciile si la Bucuresti, ca parte a campaniei de extindere a companiei in Europa. Asta dupa ce, in ianuarie, Travis Kalanick, CEO al Uber, a declarat ca in 2015 compania are “planuri mari” pentru soferii, calatorii si orasele din Europa. “Ne vom concentra pe incheierea de noi parteneriate cu orasele europene pentru a oferi inovatie si beneficii economice acestora”, au spus oficialii companiei Uber intr-un interviu acordat atunci pentru Biz. Serviciul lansat in Bucuresti este Uber X, serviciul de baza de ride-sharing al companiei, in care practic se poate inscrie orice tip de masina. Exista inca patru niveluri de servicii Uber: Taxi, Black, SUV si Lux. UberX a fost cel care a adus o crestere exploziva pentru companie incepand cu finalul anului 2013, iar astazi peste 80% dintre soferii Uber fac parte din acest program. Potrivit unui studiu realizat de iSense. Solutions, desi doar 14% dintre romani au auzit pana acum de aplicatia pentru smartphone Uber, 88% considera conceptul aplicatiei util si 73% sunt dispusi sa o utilizeze. Doar 18% dintre respondentii studiului au afirmat ca ar utiliza aplicatia doar ca soferi, in timp ce aproape 28% sunt dispusi sa o foloseasca din postura de pasageri. Exista si un procent de 27% care a afirmat ca ar utiliza aplicatia si ca sofer, si ca pasager. Pana in prezent, aplicatiile de acest gen din Romania s-au concentrat pe comenzile la taxi, cea mai populara fiind Speed Taxi – 10% dintre participanti la sondaj afirma ca o folosesc, in timp ce 40% au auzit de ea, desi nu o utilizeaza.

Uber este foarte atent in definirea serviciilor sale, spunand ca ceea ce ofera compania este o platforma peer-to-peer, diferita structural de activitatile comerciale ale soferilor de taxi profesionisti. “Noi oferim mijloace complementare si alternative de deplasare prin oras, iar asta nu inseamna ca nu mai poti folosi taxiurile, metroul, autobuzele sau bicicletele”, afirma oficialii companiei. In prezent, Uber ofera servicii in peste 280 de orase din toata lumea si numai in Statele Unite are 160.000 de soferi care lucreaza regulat pentru companie. Este un impact urias pentru o companie care graviteaza in jurul unei aplicatii si semnaleaza ascensiunea unei noi piete a muncii bazate tocmai pe aplicatii.

Se vorbeste despre despre “uberizarea” multor domenii. Extrapoland ceea ce Uber a facut pentru taxiuri, ne putem gandi ca noile tehnologii vor putea defalca joburi traditionale in mai multe task-uri care sa fie alocate oamenilor doar cand este nevoie de ele, salariile fiind stabilite pe baza dinamicii permanente a cererii si ofertei, iar performanta fiecarui muncitor fiind urmarita si revizuita constant. Practic, companiile de tip Uber aloca mai eficient oameni si activele lor, nu doar informatii. Se poate spune ca definim o noua categorie de munca, care nu este full-time, dar nu este nici conducerea propriului business. Uberizarea, economia on-demand, ar putea avea beneficii clare: tehnologia ne-ar permite mai multa flexibilitate, fiindca serviciul s-ar mula pe programul personal, nu invers. Problema este ca un astfel de model ar face veniturile imprevizibile si ar spori insecuritatea. Din punctul de vedere al companiilor insa, poate fi un sistem extrem de eficient, in care vor plati doar munca efectuata si doar atunci cand este nevoie de ea.

Uber-casetaEconomia Uber are la baza un principiu simplu: apesi un buton pe smartphone si ceva se intampla in viata reala. Nu dai un share pe Facebook, nu pui o poza pe Instagram, ci chemi o masina cu sofer, care castiga bani de pe urma acestui serviciu. Creeaza astfel de companii valoare practic din nimic sau distrug valoare din economia traditionala? Inventeaza modalitati noi si flexibile pentru ca cei care au nevoie de bani sa munceasca sau contribuie la distrugerea joburilor full-time? Soferul tipic de la Uber este barbat absolvent de facultate, casatorit si cu copii, care suplimenteaza un job cu norma intreaga sau unul part-time conducand cam 15 ore pe saptamana si efectuand 20-30 de curse, ca sa castige suplimentar 300-400 de dolari saptamanal (asta inainte de a pune la socoteala benzina si costurile de intretinere a masinii). Cel putin asta arata un studiu recent realizat chiar la cererea Uber de Alan Krueger, economist la Princeton si fost consilier economic al presedintelui Barack Obama. Practic, soferii care lucreaza pentru Uber nu decid sa faca bani cu masina lor fiindca nu-si gasesc de munca, ci lucreaza pentru Uber fiindca nu au suficient de munca.

Pana una-alta, succesul Uber a declansat o revolutie, denumita de unii “economia rasplatei imediate”. Dupa ce Uber a deschis calea, in Silicon Valley aproape orice nou start-up in orice domeniu posibil se prezenta investitorilor despre “un Uber pentru domeniul X”. Gratie smartphone-urilor conectate la internet, tineri intreprinzatori folosesc tehnologia pentru a face lega­tura dintre o masa mare de clienti dispusi sa plateasca pentru un serviciu convenabil cu mici afaceri sau oameni care cauta un loc de munca flexibil. Criticii spun ca, pentru ca un astfel de sistem sa functioneze, trebuie sa exista doua lucruri si niciunul dintre ele nu este un iPhone. In primul rand, trebuie ca piata sa fie suficient de mare pentru a putea fi scalata, altfel nu poti lansa decat servicii de lux pentru o clientela selecta. In al doilea rand, trebuie sa existe o clasa muncitoare suficient de mare dispusa sa lucreze pe o suma care sa indeplineasca doua conditii: sa fie suficient de mica incat clientilor sa li se pare avantajoasa, dar suficient de mare ca intermediarul (Uber, de exemplu) sa poata avea o marja de profit acceptabila.

Deja, ascensiunea Uber este considerata un avertisment pentru alte industrii. Recent, Mark Carney, guvernatorul Bancii Angliei, a spus ca este posibil ca unele companii tech sa faca bancilor ceea ce face Uber taximetristilor: sa le distruga afacerile inainte ca guvernele sa apuce sa creeze noi reglementari referitoare la activitatea acestui tip de start-up-uri. Desigur, in multe orase taxiurile sunt monopoluri sau exista carteluri care tin preturile sus, oferind la schimb servicii de calitate scazuta. Cu Uber, cel putin teoretic, clientii pot evita astfel de situatii si pot obliga si taxiurile traditionale sa incerce sa concureze la acelasi nivel de calitate. La fel si in cazul bancilor, acestea se tem, de fapt, ca nu vor putea face fata unei avalanse de servicii financiare, in special in zona de transferuri de bani pe plan international, mult mai simplu de utilizat si mai ieftine pe deasupra.

O alta problema a sistemului este posibilitatea ca, pe viitor, computerele si algoritmii, nu oamenii, sa stabileasca ce si cat vom munci. Aparitia unor joburi cum este cel de sofer la Uber este, practic, concluzia logica a unui sistem economic si tehnologic in care eficienta este principala virtute. Aceste servicii au succes fiindca folosesc mai eficient timpul disponibil pe care il au oamenii. Practic, oamenii au ajuns sa-si monetizeze timpul liber.

uberX-driverIntre timp, Uber isi continua cresterea si este tot mai popular printre investitori. In urma presiunii venite din partea acestora, compania a extins cea mai recenta runda de finantare cu un miliard de dolari, ceea ce aduce totalul acestei runde la 2,8 miliarde de dolari. Asta la doar cateva saptamani dupa ce Uber mai finalizase o finantare de 1,2 miliarde de dolari, care la randul ei venea dupa alte 4 miliarde de dolari de la investitori, printre care se numara si o divizie a bancii de investitii Goldman Sachs. Dupa cum spuneam, Uber este evaluata in prezent la 40 de miliarde de dolari, fiind depasita doar de Xiaomi, producatorul chinez de smartphone-uri, in ceea ce priveste start-up-urile de tehnologie inca nelistate la bursa. “Participarea in Seria E de finantare a Uber subliniaza increderea investitorilor in cresterea Uber”, a declarat Nairi Hourdajian, directorul de comunicare al companiei.

Banii sunt extrem de necesari pentru ca Uber sa-si poata continua cresterea rapida. Compania vrea sa extinda initiativa UberPool, care combina mai multi pasageri ce se indreapta spre aceeasi destinatie si le permite acestora sa imparta costurile. De asemenea, extinderea in Europa si in zona Asia-Pacific inghite si ea fonduri importante. Iar pe aceste piete, Uber nu va fi intampinat cu bratele deschise. Soferii de taxi si de limuzine din tari ca Spania, Germania sau Belgia vor incerca sa puna bete in roate noului concurent, ceea ce va presupune costuri suplimentare pentru Uber. Iar ca sa reuseasca in China, compania va trebui probabil sa cheltuie serios ca sa poata lupta contra serviciilor unor companii ca Didi Dache si Kuaidi Dache, liderii pietei de taxiuri care si-au anuntat recent intentia de a fuziona, urmand sa detina astfel peste 90% din piata de profil. Intre timp, si cel mai mare concurent din SUA al Uber face rost de bani. Lyft a deschis o runda de finantare de cel putin 250 de milioane de dolari, la care si-a anuntat deja participarea un investitor important, grupul chinez Alibaba.

Uber oricum nu se culca pe lauri. In ianuarie, compania a lansat in Hong Kong un nou serviciu de transport de bunuri, nu de persoane, numit UberCargo. Acesta permite transportul oricarui tip de obiect. Dupa plasarea comenzii, in cateva minute soseste o camioneta si obiectele sunt incarcate de catre utilizator, care poate cere, insa, si ajutorul soferului. Cine vrea poate sa mearga in masina cu “coletul”, al carui traseu il poate oricum urmari permanent in aplicatie. Preturile sunt calculate pe baza distantei, dar si a timpului de livrare. In Hong Kong exista deja doua start-up-uri de tip “Uber pentru logistica”: Lalamove (sau EasyVan) a primit recent o finantare de 10 milioane de dolari, iar GoGoVan a adunat 6,5 milioane de dolari in faza de seed investing si in 2014 a mai primit 10 milioane de dolari investitie de pe reteaua sociala chineza Renren. UberCargo pare destinat in principal companiilor, dar cei de la Lalamove afirma ca exista si o cerere semnificativa din partea consumatorilor individuali. Iata cum ironia face ca cineva care a copiat modelul Uber ajunge sa fie copiat la randul sau chiar de catre Uber. Bun venit, deci, in economia Uber!

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE