Cum vom zbura in 2050

Reading Time: 5 minute

In mai putin de 40 de ani, operatorii aerieni vor inregistra profituri de peste 100 de miliarde de dolari. Dar cum vor arata industria aviatica si aeronavele care vor transporta pasagerii in 2050? O voce anunta suava: “Cuplati-va centurile de siguranta si nu parasiti cabinele personale pana la aparitia semnalului luminos. Ne pregatim pentru procedura de decolare. Zborul catre Londra va dura 140 de minute, timp in care pasagerii pot transforma cabinele personale intr-o plaja exotica, cu ajutorul noului soft pentru dispozitivele holografice”. Desi pare scenariul unui film stiintifico-fantastic, nu este deloc asa. Acestea ar putea face parte din experienta de zbor a fiecarui pasager in urmatorii 40 de ani. Un proiect numit The Future by Airbus, realizat de producatorul de avioane, evidentiaza felul in care vor arata avioanele in anul 2050. Exercitiul de imaginatie scoate in evident scaune care isi schimba forma, pereti detasabili printr-o singura apasare de buton ce permit o vedere generoasa a lumii de la picioare si de deasupra capului sau proiectii holografice cu decoruri virtuale, ce ajuta pasagerii anului 2050 sa schimbe fata cabinelor personale. “Avionul concept al Airbus reprezinta visul oricarui inginer cu privire la felul in care aeronavele ar putea arata in viitorul indepartat”, spune Charles Champion, vicepresedinte la departamentului tehnic al Airbus. “Nu este un avion real, iar tehnologiile prezentate, desi fezabile, cel mai probabil nu vor fi asimilate in aceeasi forma”, completa Champion despre felul in care ar putea arata avioanele in anul 2050 – chiar in 2030, daca progresele in tehnologiile curente vor continua in acelasi ritm galopant, dupa cum mai arata raportul Airbus. Expertii producatorului francez de avioane estimeaza ca aeronava viitorului va fi usoara, cu un fuselaj extrem de lung, aripi subtiri, coada in forma literei U si motoare semiinterioare, pentru scaderea nivelului de poluare. Rezultatul: scaderea cantitatii de kerosen ars, reducerea emisiilor, a zgomotului si cresterea gradului de confort. Actualmente, aviatia este responsabila de 2% din totalul emisiilor de carbon, dar jucatorii din industrie vor eficientiza pana in 2020 consumul cu 1,5% pe an, iar in anul 2050 emisiile de carbon vor fi injumatatite comparativ cu valoarea din 2005. “Suntem dedicati atingerii acestor tinte, chiar in timp ce ne acomodam cu uriasele cresteri pe care le estimam. Sunt increzator ca vom atinge aceste obiective, dar vom avea nevoie de sprijin. Nu ma astept la gratuitati, ci la decizii economice intelepte”, spunea Giovanni Bisignani, CEO la Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) in cadrul conferintei Vision 2050. Biocombustibilii sunt o componenta importanta a acestor angajamente, avand potentialul sa reduca cu pana la 80% amprenta de carbon a industriei. Daca acestia au fost deja testati pe flotele actuale ale operatorilor aerieni si in urmatoarele doua luni vor primi deja certificare, singura problema ramane comercializarea. Companiile petroliere, potrivit estimarilor CEO-ului IATA, ar putea incasa 13,7 miliarde de dolari de pe urma jucatorilor din aviatie. Cu toate acestea, ele nu fac suficiente demersuri. “Asadar, avem nevoie de guverne care sa puna in ordine stimulente fiscale si legislative care ar duce la pornirea procesului de comercializare”, spune Giovanni Bisignani. CERUL EUROPEAN IN 2050 Contributia aviatiei la economia europeana este una substantiala si graviteaza in jurul a 220 de miliarde de euro, furnizand aproape 4,5 milioane de locuri de munca. Aceasta a fost cea mai vizibila anul trecut, dupa eruptia vulcanului islandez, care a tinut la sol o foarte mare parte dintre cursele europene si a dus la pierderi de 2,5 miliarde de euro numai in prima saptamana. In 2050, transportul aerian european va fi integrat intr-un lant logic, complet si totodata o parte interconectata a sistemului aerian global, estimeaza raportul “Flightplan 2050: Europe's Vision for Aviation”, realizat de Comisia Europeana. Interoperabilitatea dintre Batranul Continent si restul regiunilor din reteaua globala va fi completa, iar transportul comercial va fi furnizat de operatori aerieni organizati intr-o serie de aliante. Piata aviatica din Europa va fi exponential mai mare ca acum. Pana in 2050 numarul de zboruri comerciale va ajunge la 25 de milioane, comparativ cu 9,4 milioane, cate se efectueaza in 2011 pe cerul continentului, mai arata studiul realizat de CE. Un studiu citat de Airbus in proiectul “The Future by Airbus” demonstreaza ca, in mai putin de 40 de ani, conceptul de nevoie de flexibilitate se va schimba. 68% dintre respondenti considera ca in 2050 vor trai intr-o lume multiculturala, in care prietenii si familia nu vor mai locui neaparat in acelasi oras sau stat, 64% mentioneaza dorinta de a calatori si de a vedea mai multe locuri de le glob, in timp ce 54% estimeaza ca vor avea nevoie de transportul aerian pentru mai multa flexibilitate intre serviciu si domiciliu. In plus, unul din zece participanti la studio considera ca peste 39 de ani va calatori cel putin de doua ori mai mult. Tot atunci, diversitatea aeronavelor care vor opera si vor traversa continentul va fi coplesitoare comparativ cu anul 2011. Printre acestea se vor numara aeronave uriase de ultima generatie, avioane cu decolare verticala si noi modele de avion-elicopter (rotorcraft) si vehicule conduse fara pilot (UAS), mai arata “Flight Plan 2050”. Infrastructura din 2050 va consta in hub-uri majore, aeroporturi secundare destinate zborurilor regionale sau avioanelor cu decolare verticala, toate acestea conectate la o retea de transport multimodulara. EXPERIENTA VIITORULUI In anul 2050, un zbor la bordul aeronavelor va fi o experienta. Transportul aerian va ingloba eficienta energetica cu comoditatea. Bagajele sunt ridicate de la usa pasagerului, transportate peste hotare si aduse la camera de hotel unde acesta isi petrece vacanta. Calatorii vor putea alege dintre mai multe produse si servicii personalizate, dupa cum mai arata raportul “Flightplan 2050”. Tranzitul pasagerilor prin aeroport se face cu rapiditate, controlul decurge cu usurinta, intr-o maniera nonintruziva, iar pasagerii vor putea accesa internetul de-a lungul intregii calatorii. Aeronavele fara pilot (UAS – Unmanned Aircraft System) vor juca un rol important in activitatile aviatice noncomerciale, acestea vor furniza societatii informatii despre infrastructura, vor monitoriza functii si vor putea contribui la prevenirea dezastrelor naturale. Aviatia este marcata de o complexitate semnificativa a componentelor, a produselor si a sistemelor, tehnologii costisitoare din toate punctele de vedere, iar aeronavele sunt subiectul unor cicluri de cercetare si dezvoltare, la fiecare douazeci de ani. Cu toate acestea, competitia industriala se transforma cu rapiditate intr-un razboi dur, cu rivali pentru Europa precum SUA sau chiar jucatori noi si puternici ca Brazilia, Canada, China, India si Rusia. Regiuni precum Orientul Mijlociu sau Asia s-au dezvoltat exponential si s-au transformat in competitori puternici in ceea ce priveste infrastructura si serviciile aeronautice. Avantul tehnologic al Europei, sursa actualului succes, va continua sa fie principalul factor de departajare, iar inovatia in tehnologie – in termeni de energie, gestionare a complexelor procese tehnice si performante ecologice – va securiza avantajul competitive viitor. Investitiile substantiale si sustinute in tehnologiile de astazi, dar si in cele de maine sunt o garantie a viitorului. “In doar zece ani, estimez profituri de peste 100 de miliarde de dolari si venituri in jur de 1.000 de miliarde de dolari”, spune Giovanni Bisignani, CEO la IATA. “Pe masura ce ne apropiem de anul 2050, aceasta marja de 10% va deveni si mai semnificativa”, mai adauga presedintele Asociatiei.