Gracy Chen, CEO Bitget: Piața cripto intră într-o etapă disciplinată, instituțională

Gracy Chen, CEO Bitget: Piața cripto intră într-o etapă disciplinată, instituțională

Reading Time: 4 minute

Piața cripto de la începutul lui 2026 nu mai seamănă cu terenul volatil dominat de entuziasm și promisiuni rapide din anii trecuți. Industria intră într-o etapă de maturizare accelerată, în care granițele dintre finanțele tradiționale și cele digitale devin tot mai difuze, iar regulile jocului sunt rescrise în jurul lichidității, reglementării și utilității reale.

Am discutat cu Gracy Chen, CEO Bitget, pentru a afla de ce scăderile recente ale Bitcoin nu indică o slăbiciune fundamentală, cum se schimbă criteriile după care sunt evaluate activele digitale și de ce 2026 ar putea fi anul în care disciplina, nu entuziasmul, va face diferența între supraviețuire și dispariție pe piața cripto.

Ce se întâmplă cu piețele cripto la începutul lui 2026?

Observăm mai degrabă o maturizare a industriei decât un simplu episod de volatilitate. Există o convergență mai puternică între TradFi și Crypto. Bursele cripto își extind accesul către active din economia reală, precum acțiuni tokenizate, aur, mărfuri și indici, în timp ce bursele de valori, băncile și fintech-urile avansează către tranzacționarea și custodia cripto. Asta înseamnă că intrăm într-o piață unificată, în care activele sunt evaluate mai mult pe criterii precum lichiditatea, eficiența decontării și accesibilitatea globală, nu doar pe eticheta cripto sau TradFi.

Inteligența artificială va continua să joace un rol-cheie în sectorul cripto. În 2026, vom vedea din ce în ce mai multe inovații axate pe utilitate, precum semnale inteligente și asistenți operaționali îmbunătățiți, adaptați nevoilor tale.
Reglementarea va rămâne, de asemenea, un punct major de interes în acest an. Ne putem aștepta ca la nivel global să apară reguli mai clare pentru activele digitale, ceea ce ar putea debloca o încredere publică mai largă, o lichiditate mai profundă și ar putea oferi o bază pentru o participare instituțională sustenabilă.

De ce a scăzut Bitcoin?

Scăderea actuală a Bitcoin reflectă un reset macro mai amplu, în condițiile în care piețele globale se confruntă cu tensiuni comerciale reînnoite între SUA și UE și cu așteptări în schimbare privind politica monetară. Această corecție este în principal o reacție de tip „risk-off” la incertitudinile geopolitice, mai degrabă decât un eșec structural al activului în sine.

Deși declinul a fost abrupt, acesta este mai bine înțeles ca o perioadă temporară în care presiunile macro externe au eclipsat fundamentele de bază ale Bitcoin.

Această volatilitate a fost amplificată semnificativ de un vid de lichiditate. Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice, mai mulți jucători instituționali mari și-au redus expunerea la risc, ceea ce a dus la subțierea registrelor de ordine. În acest context, lipsa unei profunzimi imediate pe partea de cumpărare a permis ca ordine de vânzare relativ mici să traverseze rapid mai multe niveluri de preț, declanșând în final aproximativ 865 de milioane de dolari în lichidări pe poziții cu levier.

Această cascadă confirmă faptul că mișcarea a fost o ajustare determinată de lichiditate, nu o schimbare a narațiunii pe termen lung a Bitcoin.

Privind înainte, principalul semnal pentru o revenire va fi capacitatea Bitcoin de a recâștiga intervalul 102.000–103.000 de dolari. Recucerirea acestei zone ar indica faptul că „vidul de lichiditate” s-a umplut și că condițiile macro mai largi se stabilizează, permițând pieței să treacă de la o etapă defensivă de reducere a riscului către un sentiment orientat din nou spre creștere.

Ce perspective de creștere au criptomonedele în 2026? În ce merită să investim?

Oportunitățile de creștere vin în principal din schimbarea structurală a industriei despre care vorbeam mai devreme, nu dintr-un val de entuziasm. Vedem cum piața se îmbină cu finanțele tradiționale la nivel de infrastructură, iar tranzacționarea activelor digitale se extinde către active din economia reală, inclusiv acțiuni tokenizate, aur, mărfuri și indici.

Stablecoin-urile sunt folosite tot mai des ca soluție practică pentru plăți și transferuri între țări, pentru remitențe, pentru salarii și pentru gestionarea capitalului în companii. Asta le scoate din zona speculației și le apropie de un rol de bază, ca parte din infrastructura financiară.

Când vine vorba de activele în care merită investit, depinde de obiectivul investitorului și de profilul său de risc. În procesul de selecție al fiecărui investitor, criteriile care încep să conteze tot mai mult sunt lichiditatea, transparența, utilitatea și compatibilitatea cu un mediu în care reglementarea funcționează din ce în ce mai mult ca infrastructură.

Cum pot fi educați oamenii să fie în siguranță cu activele lor?

Educația începe cu două lucruri simple: să înțelegi ce cumperi și să știi cum să îți protejezi accesul. Pe de o parte, investitorii au nevoie de principiul DYOR, Do Your Own Research, adică să nu ia decizii bazate pe entuziasmul din rețelele sociale, ci să verifice informațiile din mai multe surse și să consulte canalele oficiale ale proiectelor atunci când apare un anunț sau o tendință. Un obicei sănătos este să compare știrile, să caute date concrete și să se întrebe dacă proiectul are o utilitate reală și transparență, nu doar o poveste bună.

Pe de altă parte, securitatea ține de disciplină și rutină. Oamenii trebuie să înțeleagă că managementul riscului nu înseamnă doar cât investești, ci și cum îți gestionezi pozițiile, deciziile și accesul la conturi. Regula de bază rămâne să nu investești mai mult decât îți permiți să pierzi, iar pentru a evita deciziile emoționale este util să folosești instrumente precum stop loss și take profit.

În paralel, ajută un management activ sau semi-activ, deoarece piața cripto se mișcă rapid, iar strategia trebuie ajustată, nu lăsată pe pilot automat.

Care sunt cele mai mari amenințări pentru piața cripto în 2026?

Principala amenințare în 2026 este o nepotrivire psihologică, adică piața intră într-o etapă disciplinată, instituțională, însă mulți participanți tranzacționează încă într-o logică speculativă, de tip „îmbogățire rapidă”. Acest decalaj generează volatilitate extremă. Pentru că frica rămâne un factor dominant, ar trebui să ne așteptăm la mișcări de preț bruște și agresive ori de câte ori crește incertitudinea macro.

Reglementarea este al doilea punct de urmărit și este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, o legislație favorabilă poate acționa ca un catalizator major pentru creșterea prețurilor, prin atragerea capitalului instituțional.

Pe de altă parte, dacă noile reguli devin prea restrictive (vizând „libertatea” de self-custody sau protocoalele descentralizate) am putea vedea o migrare a capitalului către jurisdicții mai prietenoase. Reglementarea devine parte din infrastructura permanentă a industriei; cei care nu se pot adapta la aceste standarde în creștere vor fi penalizați.

Era finanțărilor bazate doar pe „hype” s-a încheiat. În 2026, piața va fi mult mai selectivă. Proiectele cărora le lipsește transparența sau token-urile care nu sunt susținute de venituri reale vor fi lichidate rapid. Disciplina nu mai este opțională, ci este singura cale de a supraviețui într-o piață care recompensează consecvența, nu improvizația.