Guvernul a plătit anul trecut către companii ajutoare de stat care reprezintă 2% din PIB

Companiile economice din România au beneficiat de ajutoare de stat plătite în cursul anului 2023 în valoare totală de circa 29,5 miliarde lei, aproximativ 2% din Produsul Intern Brut anual, procent care se înscrie în trendul european.

”Guvernul pe care îl conduc urmărește ca pe lângă reglementările eficiente pentru facilitarea afacerilor, să stimuleze investițiile și crearea de noi locuri de muncă prin scheme de ajutor de stat, garanții, granturi și alți stimuli economici. Progresul companiilor face ca economia țării să avanseze, iar statul să aibă resurse și să ducă mai multe fonduri în infrastructură, sănătate și educație.”

Marcel Ciolacu, premierul României

Peste 90% din firmele care au beneficiat de aceste ajutoare sunt IMM-uri care au primit aproape 60% din suma totală plătită, respectiv aproximativ 16,50 miliarde lei. Aproximativ 80% din ajutoarele de stat sunt pentru firme cu capital local.

Datele au fost puse la dispoziția Guvernului de către Consiliul Concurenței, în informarea periodică pe care o face cu privire la activitatea derulată.

Ajutoare de stat în 2023: unde s-au dus banii

Cea mai mare pondere (36%) au avut-o, în 2023, ajutoarele de stat plătite în contextul crizei economice generate de pandemia Covid – 19 și cele ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (prin programele guvernamentale IMM Invest, programul de credite cu garanții de stat, susținut de Eximbank). Ajutoarele pentru obiective orizontale (ex. protecția mediului, energie, cercetare-dezvoltare, inovare) au reprezentat 26%, iar cele pentru sectorul transporturilor – 17% . Din totalul de 29,5 miliarde lei, sumă plătită sub forma ajutorului de stat, conform informațiilor puse la dispoziție de furnizori, două treimi au fost acordate sub formă de granturi/subvenții și o treime sub formă de garanții.

În total, în anul 2023, au fost avizate 220 măsuri de sprijin, totalizând un buget de 44,53 miliarde de lei, din programe operaționale europene, PNRR (inclusiv RepowerEU) și fonduri naționale.

Anul trecut, printre cazurile de impact finalizate prin decizia pozitivă a Comisiei Europene (CE) în 2023 s-a numărat modificarea ajutorului de stat pentru proiectul ,,Platforma Multimodală Galați”, unde a fost necesară majorarea ajutorului de stat ca urmare a creșterii costurilor necesare realizării proiectului, rezultat al pandemiei COVID-19 și, ulterior, al crizei generate de războiul din Ucraina. Valoarea ajutorului de stat este de 112,2 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) și bugetul de stat. O altă decizie a vizat ajutorul de stat pentru finanțarea suprastructurii portuare, cu un buget total de 150 milioane euro, destinat investițiilor aferente încărcării/descărcării și procesării mărfurilor în porturile maritime și interioare (Constanța, Galați, Giurgiu, în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre – Marea Neagră, inclusiv Poarta Alba – Midia – Năvodari, de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile „satelit” ale Portului Constanța – Midia, Mangalia), în vederea reducerii efectelor negative ale crizei geopolitice provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Investiții majore și în 2024

Pentru anul 2024, guvernul a stabilit o serie de priorități, printre care

• contractele pentru diferență în domeniul energiei regenerabile (măsură finanțată din PNNR)
• restructurarea companiei TAROM – compania a primit două tipuri de ajutoare:
  • 19,3 milioane euro pentru acoperirea pagubelor suferite în urma pandemiei de COVID
  • 36,7 milioane euro
• NOKIAN – investiție de peste 600 milioane euro pentru construirea unei fabrici de anvelope la Oradea → ajutor de stat de 99 milioane euro
• termoficare București (continuarea subvenționării alimentării cu energie termică în sistem centralizat),
• Complexul Energetic Valea Jiului care cuprinde Complexul Energetic Hunedoara, termocentrala Paroșeni și patru mine de huilă (Vulcan, Livezeni, Lonea și Lupeni)
• Dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă
• Acordarea de asistența Republicii Moldova și Ucrainei – armonizarea legislației privind acordarea anumitor tipuri de ajutoare cu aquis-ul european și de acordare de asistență tehnică de specialitate.
• RegAS: este necesară îmbunătățirea sistemului RegAS (registrul ajutoarelor de stat), o actualizare/dezvoltare din punct de vedere tehnic și operațional.