Ionuț Lianu, CEC Bank: Transformare pentru banking modern

Ionuț Lianu, CEC Bank: Transformare pentru banking modern

Reading Time: 6 minute

Ce înseamnă să lucrezi în „motorul financiar intern al băncii” și cum se transformă o bancă românească de top pentru a le oferi clienților produse și servicii cât mai competitive și inovatoare aflăm de la Ionuț Lianu, CFA, ofițer-șef management active și pasive CEC Bank.

CEC Bank este cea mai longevivă bancă din România, care s-a transformat de-a lungul timpului și a ținut pasul cu evoluția socială și economică peste 160 de ani. Ionuț Lianu, conduci una dintre cele mai importante zone de business din CEC Bank, Trezoreria. Spune-ne ce presupune trezoreria unei bănci?

Trezoreria unei bănci este „motorul financiar intern” care gestionează banii băncii, relația cu piețele și cu alți actori financiari. Presupune gestionarea lichidității – adică:

• se asigură că există permanent suficiente resurse pentru plăți, credite și obligații către clienți și parteneri;
• administrarea riscurilor financiare – dobândă, curs valutar, refinanțare, riscul de piață;
• finanțarea băncii – atragerea de resurse fie din depozite, fie de pe piețele interbancare sau prin emisiuni de obligațiuni;
• investirea surplusului de fonduri – plasamente sigure și eficiente (titluri de stat, instrumente interbancare, operațiuni cu Banca Națională etc.) și relația cu instituțiile pieței – Banca Națională, alte bănci, investitori, pentru a asigura funcționarea sa optimă în contextul economic.

Pe scurt, trezoreria se ocupă cu modul în care banca își ține resursele în echilibru, astfel încât să aibă tot timpul lichiditate, să fie protejată de riscuri și să poată susține activitatea de creditare precum și dezvoltarea pe termen lung.

S-a discutat de-a lungul timpului, în momente de criză, despre siguranța banilor în bănci. Ce ne poți spune despre asta? Cât de sigure sunt băncile?

Știu că apare periodic acest subiect în spațiul public, însă ce trebuie să înțelegem este că sistemul bancar este unul dintre cele mai solide și este proiectat să funcționeze independent de mișcările politice și sociale. Nu s-a dovedit până acum un sistem mai sigur decât cel bancar. Dincolo de acest lucru, să nu uităm că România face parte dintr-un cadru de reglementare european, care presupune reguli și standarde comune cu restul țărilor membre.

Care este partea cea mai interesantă din munca ta?

Transformarea. Atât prin natura meseriei – în trezorerie mereu se întâmplă ceva nou – cât și în contextul de la CEC Bank – banca se află într-un amplu proces de transformare. Atât eu, cât și echipa pe care o coordonez, avem în fiecare zi prilejul să aflăm câte ceva nou, să mai facem câte un pas pentru a schimba lucrurile în bine, cu rezultate cât se poate de concrete. Dincolo de un minim de condiții pe care orice angajat le poate pretinde de la un loc de muncă, eu cred că nu este nimic mai important pentru o echipă decât să se simtă mereu acțiune, la bine și la greu – dar în cele din urmă să obțină victorii, la care fiecare știe, și mai ales simte, că a avut o contribuție.

Cum influențează preferințele clienților (depozite vs. investiții) strategia de trezorerie a băncii?

Preferințele clienților reprezintă cel mai important factor în stabilirea strategiilor. În contextul competiției din zona fintech și big tech, băncile trebuie să iasă complet din paradigma de vânzători de produse și să își propună să se poziționeze ca furnizori de servicii financiare personalizate. Personalizarea e primul lucru pe care o bancă ar trebui să-l vizeze prin „digitalizare”.

Cum contribuie CEC Bank la finanțarea economiei reale prin activitatea de trezorerie?

Ca în orice bancă, trezoreria trebuie să asigure un fel de „front de lucru” pentru celelalte zone din organizație. Din cele mai vechi timpuri, rolul băncilor este acela de a aloca resursele financiare de la agenții economici care dispun de surplus către cei care caută să atragă bani pentru a realiza diferite proiecte, fie că vorbim de antreprenori care caută să investească și să își crească afacerea, fie că vorbim de persoane fizice care urmăresc, de exemplu, achiziția unui apartament.

Atât resursele, cât și plasamentele au diferite caracteristici precum termenul, moneda sau rata de dobândă – aspecte între care trebuie să existe mereu un echilibru pentru ca banca să poată funcționa. Rolul trezoreriei este de a asigura acest echilibru. În plus, există și o implicare directă în finanțarea economiei, atunci când trezoreria unei bănci finanțează trezoreria statului. În România suntem de mai bine de 10 ani în situația în care acumularea de economii în bănci depășește – ca dinamică și în volume absolute – cererea solvabilă de credite. Surplusul rezultat, de care dispun practic toate băncile mari, este plasat în titluri de stat, care sunt instrumente sigure și lichide.

Cum evoluează raportul dintre resursele atrase de la populație și finanțarea de pe piețele internaționale?

Resursele atrase de la populație au avut o evoluție foarte bună în România, în ultimii ani, iar la CEC Bank am reușit să creștem chiar mai repede decât piața. Pe această zonă, cred că ne-a ajutat foarte mult tradiția în privința economisirii, însă în același timp am și făcut multe investiții în tehnologie. Ca bancă digitală, produsele pe care le oferim sunt unele dintre cele mai bune din piață și suntem în plin proces de evoluție către o bancă poziționată cât mai aproape de nevoile de zi cu zi ale clienților. Ne așteptăm să continue tendința de creștere a surselor atrase de la populație.

Pe de altă parte, CEC Bank a devenit din anul 2022 și emitent de obligațiuni pe piețele internaționale de capital. În acest caz, obiectivul vizat nu a fost atragerea de lichidități (de care banca dispune din plin), ci accesul la tipuri de capital care nu se adresează neapărat clientelei tradiționale a băncii. Este vorba de împrumuturi cu diverse grade de subordonare față de sursele atrase de la clientelă, un tip de finanțare devenit obligatoriu pentru toate băncile din lume după criza financiară din perioada 2007-2008. Astfel, existența acestui strat suplimentar de finanțare, cu grad de risc mai mare și adresat în principiu investitorilor instituționali, are tocmai rolul de a oferi deponenților obișnuiți o protecție suplimentară și de a face sistemul bancar și mai sigur.

În ce măsură CEC Bank se bazează pe emisiuni de obligațiuni sau alte instrumente de finanțare pe termen lung?

CEC Bank urmărește consolidarea accesului său la piețele internaționale de capital pentru a-și gestiona cât mai eficient nivelurile reglementate de capital, așa cum procedează majoritatea băncilor europene. Ca urmare a dezvoltării și a ritmului de creștere din ultimii ani, banca a ajuns deja la dimensiunea și complexitatea necesare pentru a realiza emisiuni de obligațiuni care prezintă interes pentru principalele categorii de investitori instituționali locali și internaționali, precum fondurile de obligațiuni, fondurile de pensii sau asiguratorii.

În ce măsură intenționați o emisiune de obligațiuni verzi în viitorul apropiat?

Lucrăm la un cadru de implementare ESG la nivel de bancă și da, ne dorim ca următoarea emisiune de obligațiuni să fie deja făcută în baza acestui nou cadru. În special, ne dorim să punem în valoare angajamentul social al CEC Bank, modul în care contribuim la dezvoltarea comunităților locale, mai ales că suntem banca cu cea mai bună acoperire geografică din România.

Cum sunt integrate noile tehnologii în activitatea de trezorerie?

În zona de trezorerie, deja am adus la zi activitatea în sensul automatizării tuturor proceselor importante în activitatea de tranzacționare, cu ajutorul unui important furnizor de software din Statele Unite. În momentul de față, trezoreria CEC Bank este o trezorerie modernă și relativ avansată în raport cu alte bănci din regiune, capabilă să susțină volume mari de tranzacționare.

De la momentul revenirii sale ca dealer primar pe piața titlurilor de stat, CEC Bank ocupă aproape continuu poziția de lider, cu o cotă de piață de aproximativ 20% din piața secundară – principalul criteriu avut în vedere în stabilirea clasamentului. Și în ceea ce privește volumul schimburilor valutare cu clienții, vedem o creștere de 400% față de acum 3 ani.

Pentru clienți tocmai ce am lansat un nou produs, CEC Fin, pe care îl dezvoltăm împreună cu un fintech românesc. În acest caz, obiectivul este personalizarea ofertei de produse financiare către clienți. Intenționăm să transformăm CEC Fin într-un marketplace care să ofere românilor acces cât mai complet la toată gama de produse financiare din România. În concluzie, automatizarea și personalizarea sunt direcțiile de dezvoltare digitală. Scopul este acela de a ne aloca tot mai mult timp pentru interacțiunea cu clienții, pentru a înțelege mai bine ce își doresc, și nu doar de a încerca să oferim noi ce putem și apoi să vedem dacă rezultatul este în linie cu ceea ce își doresc clienții.

Care sunt principalele obiective ale trezoreriei CEC Bank pentru următorii 2-3 ani?

Ne dorim mai multă prezență în teritoriu cu produsele de trezorerie, dar ne dorim în egală măsură și un loc cât mai vizibil printre aplicațiile pe care clienții le au pe telefoanele mobile. De asemenea, ne dorim să ieșim din logica de recuperare a decalajelor pe care le aveam în raport cu competitorii noștri și, mai mult decât atât, să fim din ce în ce mai des primii care oferă un nou produs sau serviciu pe piața din România.

Ce rol joacă CEC Bank, ca bancă de stat, în asigurarea stabilității sistemului bancar românesc?

Este un rol foarte important pe care băncile locale în general (indiferent de forma de proprietate) îl au în momentele de criză. Chiar dacă uneori mixul de finanțare poate fi diferit, în funcție de cerere și de necesitatea de a diversifica riscurile, băncile locale finanțează continuu în România. Câteodată, dinamica este mai bună pe finanțarea de companii, în alte momente vedem o deplasare a volumelor către persoane fizice, alteori către stat. Indiferent de context, la bine și la greu, finanțăm România, chiar dacă la greu nu e prea mare concurență.

Cum vedeți viitorul pieței bancare din România și poziția CEC Bank în acest ecosistem?

Cred că este mult loc de creștere și dezvoltare pentru sistemul bancar românesc. Pornim de la o poziție foarte bună din punctul de vedere al capitalurilor și lichidităților. Dacă ne uităm la ponderea intermedierii financiare în PIB, este foarte mult loc de creștere până ajungem la media europeană.

În plus, în România prinde tracțiune dezvoltarea altor componente ale pieței financiare, absolut vitale pentru susținerea creditării. Astfel, în afară de dezvoltarea BVB, vedem consolidarea industriei de buy-side, sub forma fondurilor de pensii și de investiții, apariția unor instrumente care să adreseze nevoia de capitalizare a companiilor (capital de risc), pentru a deveni astfel eligibile pentru creditare, sub forma fondurilor de private equity sau a programelor inițiate de instituții noi precum Banca de Investiții și Dezvoltare.

CEC Bank va încerca să își consolideze poziția în top 3 în sistemul bancar și să evolueze în direcția unui grup financiar, prin dezvoltarea activităților conexe cu intermedierea financiară.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 399 (15 octombrie – 15 noiembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.