Kunsthistorische Museum: Muzeul austriac al tezaurelor românești

Kunsthistorische Museum: Muzeul austriac al tezaurelor românești

Reading Time: 4 minute

Somptuosul Kunsthistorische Museum – Muzeul de Istorie a Artei – oferă o întâlnire excepțională cu tezaure descoperite pe teritoriul românesc, din perioada dacică și până în vremea migrațiilor. Zeci de piese din aur, cu fascinante și încă misterioase motive și însemne, aduse la Viena în timpul stăpânirii habsburgice. Am stat de vorbă cu specialiști din cadrul KHM pentru a releva importanța acestor exponate de patrimoniu.

Kunsthistorische Museum este unul dintre cele mai spectaculoase muzee de artă din lume. Inaugurat în 1891, în vremea Împăratului Franz Joseph I, edificiul este de altfel o capodoperă a arhitecturii neorenascentiste, fiind conceput inițal pentru a adăposti colecțiile dinastiei Habsburg. Traseul prin lumea artei pornește din lumea antichităților egiptene și greco-romane, dar nu poți ignora afișe uriașe care îți (re)amintesc că te afli în „templul” celei mai mari colecții de tablouri semnate Pieter Bruegel cel Bătrân (1525 – 1569), incluzând atât Turnul Babel, cât și celebrele „peisaje” țărănești și de iarnă. Sigur, adaugi și splendori de Vermeer, Rubens, Rembrandt, Tintoretto sau Tizian, după care simți că ai nevoie de un repaus.

Cafeneaua-restaurant, aflată fix sub cupolă, este cel mai potrivit decor. Dar și răgazul necesar pentru întâlnirile al căror cadru îl fixasem în avans cu oficialii prestigioasei instituții culturale vieneze. Însă pentru asta revii la primul nivel, de unde poți admira și picturile murale realizate de Gustav Klimt, străjuite de coloanele și arcadele scării monumentale.

Extazul aurului din Transilvania și Banat

Asocierea cu titlul și scenele capodoperei western, marca Sergio Leone, nu este întâmplătoare. Secția Antikensammlung găzduiește și expune în zone admirabil gândite, tezaure descoperite în Transilvania și Banat în sec. XVIII – XIX. În loc central, Tezaurul de la Sânnicolau Mare (Nagyszentmiklós) descoperit întâmplător în 1799. Karoline Zhuber-Okrog (istoric de artă și cercetător în cadrul KHM din Viena, specializată în antichitatea clasică) ne-a oferit mai multe detalii despre piesele de o deosebită importanță pentru istoria artei, arătând că descoperirea de la Sânnicolau Mare (Nagyszentmiklós) reprezintă cel mai mare tezaur de aur din perioada timpurie a Evului Mediu cunoscut până în prezent. Acesta este format dintr-un total de 23 de vase: ulcioare, pahare, cupe, boluri și un corn pentru băut. Piesa centrală este așa-numitul „ulcior cu medalioane„. Cea mai faimoasă dintre cele patru reprezentări figurative ale sale înfățișează un călăreț în armură care târăște un prizonier de păr. „Caracterul uniform al descoperirii este înșelător la prima vedere: vasele de aur au fost realizate în perioade diferite, de mâini diferite, iar unele au fost prelucrate ulterior. Chiar și astăzi lipsesc comparații exacte, ceea ce face dificilă atribuirea și datarea lor. Totuși, anumite detalii oferă indicii: ornamentele caracteristice și inscripțiile într-o scriere cuneiformă care rămâne nedescifrată până în prezent, gravate pe unele vase, se regăsesc și pe descoperiri din perioada avară a secolului al VIII-lea d.Hr. Prin urmare, este foarte probabil ca tezaurul să fie legat de această cultură. Poporul nomad al avarilor a ajuns în Bazinul Carpatic dinspre răsărit în anii 567/568 și a stabilit ulterior un imperiu puternic care a durat mai bine de 200 de ani„, explică expertul muzeului vienez.

„Goana după aur” continuă. Vitrinele îți oferă și întâlnirea cu tezaurul de la Șimleu Silvaniei (Sălaj), descoperit în două etape (1797 și 1889), partea a doua aflându-se la Muzeul din Budapesta. Muzeul vienez expune medalioane de aur din perioada romană, transformate în fabuloase bijuterii „barbare”, probabil din perioada invaziei gepizilor (sec. IV-V). De asemenea, întâlnirea – vizuală – cu brățări și alte podoabe dacice este spectaculoasă, cu fibule și inele din aur și argint, descoperite în județul Alba, pe la 1820.

Conform reglementărilor de atunci, descoperirile trebuiau trimise Cancelariei Curții de la Viena (Hofkanzlei) sau cel puțin raportate.

Figura lui Mihai Viteazul în pictura imperială

Printre maeștrii artei flamande și olandeze ale căror opere se regăsesc la Muzeul de Istorie a Artei se află și Frans Francken II (1581–1642). Tabloul „Cresus arătându-i lui Solon comorile sale” (1620-1624) ne interesează în mod special întrucât una din figurile centrale este… Mihai Viteazul.

„Portretul lui Mihai Viteazul este cunoscut prin intermediul gravurii realizate de Aegidius Sadeler la Praga, în anul 1601. Femeia de lângă el este mai dificil de identificat; trăsăturile feței corespund tipului clasic de frumusețe specific stilului lui Francken. Portretul a fost identificat uneori ca fiind al Floricăi, fiica lui Mihai Viteazul, sau al Mariei Christina de Habsburg„, explică curatorul Sabine Penot, care gestionează colecția de pictură flamandă și olandeză de la KHM, una dintre cele mai influente figuri din lumea muzeală vieneză. „Pictura înfățișează un episod din viața lui Cresus, regele Lydiei din secolul al VI-lea î.Hr., care era fabulos de bogat și căruia îi plăcea să își etaleze comorile în fața oaspeților. În tabloul lui Francken îl vedem alături de Solon, legiuitorul grec semimitic din Atena antică, cunoscut pentru înțelepciunea sa, pe care Cresus încearcă în zadar să îl impresioneze (vezi Herodot, I, 29-33 și Plutarh, V, 27)„, arată istoricul de artă Sabine Penot.

O monedă unicat

O altă piesă de colecție, de o deosebită importanță, este moneda de aur din 1600 emisă de Mihai Viteazul, cu text în limba latină, aflată în cabinetul numismatic al muzeului. „Moneda de aur de 10 ducați din anul 1600, bătută de domnitorul Țării Românești, este singura monedă mare de aur cunoscută din acea perioadă și regiune. În mod obișnuit, în Țara Românească se băteau doar monede mici (…) Cu toate acestea, nu este cert dacă moneda datează cu adevărat din timpul lui Mihai Viteazul sau a fost realizată ulterior. În secolul al XIX-lea, falsificatori celebri de monede, precum Karl Wilhelm Becker (1772–1830) și Joseph Appel (1767–1834), au falsificat monede ale lui Mihai Viteazul”, explică Klaus Vondrovec, directorul cabinetului numismatic din cadrul Kunsthistorische Museum Viena.

#BizAustria2026 este un proiect editorial internațional marca Biz
Powered by Maresi Romania
Leading Partner: BCR
Partners: Julius Meinl, FREYWILLE, EXIMTUR

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 403 (15 februarie – 15 martie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.