Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții dezvoltă primul instrument de măsurare a metacompetențelor elevilor

Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții dezvoltă primul instrument de măsurare a metacompetențelor elevilor

Reading Time: 5 minute

Narada, organizația care proiectează şi testează riguros programe educaționale în şcolile de stat folosind ştiința comportamentală, a semnat un parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române pentru a crea primul instrument standardizat de evaluare a metacompetențelor, gândirea critică, autoreglarea emoțională şi autodisciplina, adaptat contextului românesc şi destinat şcolilor de stat.

Până acum, succesul unui copil se măsura prin note, premii la olimpiade şi reputația liceului la care era admis sau prin nota de la purtare. Însă, într-o lume în care inteligența artificială poate genera instant informații, răspunsuri și conținut, diferența de adaptare la un viitor și la o piață a muncii în continuă schimbare nu va mai fi făcută de ceea ce știe un elev pe de rost. Ci de capacitatea sa de a gândi critic, de a se autoregla și de a acționa cu disciplină și discernământ. Cu toate acestea, școlile din România nu dispun astăzi de instrumente standardizate care să măsoare aceste competențe. Există o nevoie acută pentru dezvoltarea copiilor de a avea instrumente de măsurare a realității din clasele româneşti, prin care un profesor să poată înțelege cu adevărat ce se întâmplă cu fiecare elev în parte, dincolo de ce ştie la materie.

Astfel că, pentru prima dată, această nevoie va fi abordată printr-un instrument dezvoltat special pentru contextul educațional românesc. În cadrul acestui parteneriat dintre experiența echipei Narada dezvoltată în școli, alături de profesori și copii, și ICCV, cercetătorii Institutului vor dezvolta chestionare diferite pentru elevi şi pentru profesori, calibrate în mai multe runde, pentru a reflecta cu precizie contextul şcolilor din România. Instrumentul final va fi primul de acest tip, standardizat, riguros validat şi disponibil pentru orice cadru didactic.

„În perioada iunie 2026 – septembrie 2027, în cadrul Proiectului MCI (Meta-Competence Index) urmează partea de validare științifică a instrumentului care va fundamenta progresul elevilor de 10-15 ani în parcurgerea programelor educaționale. Constructele principale măsurate sunt: autoreglarea, autodisciplina și gândirea critică și se adresează atât elevilor din mediul urban cât și rural. Instrumentul are în vedere fundamentarea științifică a activității cadrelor didactice și a politicilor publice din domeniul educațional”, precizează Dr.CS I Simona Stanescu, coordonatoarea proiectului.

Ce poate face un profesor cu acest instrument.

Instrumentul va putea fi aplicat în mai puțin de o oră, în cadrul orei de dirigenție, de exemplu. Astfel, un profesor va putea obține atât tabloul general al clasei, cât şi un profil individual pentru fiecare elev și va putea identifica semnale despre nevoia de sprijin în autoreglare, dacă impulsivitatea îi alimentează comportamente conflictuale, dacă amână sistematic sarcinile şcolare din cauza lipsei de autodisciplină sau dacă îi lipsesc instrumentele de gândire critică pentru a lua decizii bune.

Primul draft al Indexului de Metacompetențe urmează să fie finalizat în toamnă.

„Am stat în clase, am vorbit cu profesori, am văzut cum arată neputința unui profesor care știe că ceva nu e în regulă cu un elev sau observă o dinamică neconstructivă la clasă, dar nu are niciun instrument să înțeleagă ce. Și nu se pune problema de lipsă de interes, ci mai degrabă nu există nicio metodă să vadă dincolo de notă, dincolo de comportament și nici nu știe ce ar putea să facă din rolul său.” , declară Irina Vasile, Director de Programe Narada.

La rândul său, Andra Munteanu, Co-fondatoare şi Preşedintă Narada, precizează că România are date despre cât de bine performează elevii la matematică sau la română. Nu are însă un sistem care să spună dacă acel elev se poate autoregla înainte de un examen cu miză înaltă, dacă rezistă la efort susținut, dacă este capabil să gândească critic într-un context în care nu există un singur răspuns corect. Această lacună nu este mică, ci este una structurală.

„Parteneriatul cu ICCV este primul pas concret pentru a acoperi această lacună, la nivel național. Construim împreună primul instrument validat academic de măsurare a metacompetențelor în educația românească: un standard care va putea produce date comparabile între cohorte, regiuni și tipuri de școli, conectate la intervențiile specifice care au generat schimbarea. Alegerea unui partener din Academia Română nu este întâmplătoare, pentru că un instrument care va influența modul în care România înțelege pregătirea copiilor pentru viitor trebuie să aibă în spate cea mai solidă validare științifică pe care o poate oferi sistemul de cercetare românesc. Scopul este să cucerim pentru România dreptul de a defini și măsura o nouă categorie de succes educațional și să contribuim la modernizarea modului în care România înțelege succesul educațional, nu prin notele pe care le obține un elev, ci prin capacitatea lui de a deveni un om pregătit pentru un viitor pe care nu îl putem vedea complet.”, concluzionează Andra Munteanu.

De la acoperișuri la gândire critică. Și de ce acum.

Narada a apărut într-un moment în care accesul la educație în România era blocat de lucruri concrete şi dureroase precum dureri de dinți netratate sau lipsa unei perechi de încălțări cu care să ajungi la şcoală. România are în continuare cea mai mare rată de abandon şcolar din Europa, iar în primii ani de activitate, Narada a intervenit acolo unde pericolele erau vizibile: a reparat acoperișuri, a construit toalete în incinta şcolilor, a conectat comunitățile vulnerabile la tehnologie. Timp de mai bine de cinci ani, peste 260.000 de copii din mai mult de 500 de şcoli au beneficiat de aceste intervenții, cu o investiție totală de peste 5 milioane de euro.

Totul s-a schimbat când a devenit vizibil ce pot face algoritmii cu o generație nepregătită să gândească critic. Dezinformarea nu mai este un proces marginal, ci este în centrul vieții cotidiene, amplificată de platforme construite să atragă și să mențină atenția, nu să o educe. Iar copiii de azi și adulții de mâine navighează în acest mediu fără niciun instrument real de discernământ.

Atunci a devenit clar că nevoia era mai profundă: până nu sprijinim construirea gândirii critice, a autoreglării și a autodisciplinei, generațiile viitoare nu vor avea nicio șansă în fața unui viitor în care cel mai greu lucru nu va fi accesul la informație, ci capacitatea de a discerne. Astfel, Narada și-a redesenat misiunea: astăzi nu mai aduce tablete în școli, construiește capacități interne. Proiectează și testează riguros programe educaționale bazate pe metodologia Social and Behaviour Change (SBC), cadrul strategic folosit de UNICEF și OMS, co-create cu profesorii și validate prin măsurare pre/post.

GeneratiaZero este inițiativa prin care Narada atrage atenția că sistemul actual de educație nu mai pregătește copiii pentru lumea în care vor trăi. Generațiile Alpha și Beta, crescute în era tehnologiei și a inteligenței artificiale, au nevoie de altceva decât a putut oferi școala până acum: nu mai puțină cunoaștere, ci mai multă capacitate de a gândi critic, de a se regla emoțional și de a acționa cu intenție. Competențe pe care nicio inteligență artificială nu le va prelua vreodată.

Parteneriatul cu ICCV vine să completeze această misiune cu un instrument concret: dacă #GeneratiaZero spune că avem nevoie de altfel de educație, Indexul de Metacompetențe va putea arăta, în premieră, unde anume se află fiecare copil și ce anume are nevoie. Dacă vrei să știi care este profilul de metacompetențe al copilului tău și crezi că e momentul să rescriem educația de la zero, semnează Recensământul Generației Zero: narada.ro/generatia0.

Narada s-a născut acum mai bine de cinci ani, când fondatoarea Andra Munteanu a descoperit, într-un studiu, că cei mai mulți copii abandonează școala nu din lipsă de manuale, ci din lipsă de sprijin, încredere și resurse elementare.

Pornind de la credința că schimbarea începe atunci când nu mai așteptăm „să se facă”, Narada a intervenit acolo unde pericolele erau evidente: a renovat clase, a conectat elevi la internet, a mutat toalete în interiorul școlilor, a construit terenuri de sport și a dus infrastructură de bază în peste 500 de școli, cu o investiție de peste 5 milioane de euro și un impact direct asupra a peste 260.000 de copii din România, cu proiecte născute din urgențele și visurile reale ale copiilor.

Dacă la început a dus resurse acolo unde lipseau, astăzi Narada merge mai departe: creează programe inovatoare de schimbare comportamentală, care îi învață pe elevi să își găsească curajul, să gândească limpede și să își țină emoțiile în echilibru. Pentru că educația nu e doar despre examene, ci despre a fi pregătit pentru viață.