Nicoleta Radu, PAID România: Leadership pentru siguranță

Nicoleta Radu, PAID România: Leadership pentru siguranță

Reading Time: 6 minute

După ce a construit de la zero o nouă piață, echipa PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) lucrează intens la transformarea prin digitalizare a domeniului în care activează. Cum se construiește viitorul asigurărilor în România și cum pot fi depășite provocările pe acest drum ne spune Nicoleta Radu, Directorul General al PAID.

Care este rolul PAID pe piața asigurărilor din România?

Rolul PAID pe piața asigurărilor din România este acela de a gestiona sistemul de asigurare obligatorie a locuinței, un sistem care, încă de la început, a fost gândit ca o măsură de protecție socială. România a luat o decizie excepțională în 2008, pentru că puține state au o legislație care să impună o asigurare obligatorie a locuinței și, în același timp, să o mențină accesibilă ca preț.

Asigurările pentru dezastre naturale sunt, la nivel global, printre cele mai costisitoare, iar în multe țări ele sunt achiziționate doar ca o extensie a asigurărilor facultative. În România, însă, proprietarii sunt privilegiați, pentru că sistemul are la bază, încă de la început, protecția împotriva dezastrelor naturale – cutremur, inundații și alunecări de teren – la un cost accesibil.

Desigur, începutul nu a fost unul ușor. După 16 ani de funcționare, gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de aproximativ 24%, ceea ce arată că mai avem mult de lucru. PAID nu vinde direct polițe, ci gestionează infrastructura acestui sistem: polițele sunt emise prin companiile de asigurare, brokeri și canale online, iar instrumentarea dosarelor de daună este realizată tot prin asigurători.

Rolul nostru este să asigurăm cadrul, stabilitatea financiară și infrastructura necesară. În prezent, întregul proces este complet digitalizat – de la emiterea poliței până la plata despăgubirii – într-o soluție automatizată end-to-end, de ultimă generație, care oferă transparență și eficiență și pe care o optimizăm permanent. Acesta este modul în care PAID contribuie la funcționarea unui mecanism esențial de protecție pentru milioane de proprietari din România.”

Care ar fi cele mai importante trei realizări ale PAID?

Prima și, probabil, cea mai vizibilă realizare este aplicația noastră digitală de instrumentare a dosarelor de daună. Capacitatea de a despăgubi rapid și transparent proprietarii în cazul unui dezastru major este unul dintre obiectivele strategice ale PAID, iar digitalizarea completă a acestui proces ne permite să răspundem eficient exact atunci când este cea mai mare nevoie.

A doua realizare majoră este programul de reasigurare. Începând cu 1 ianuarie 2026, acesta ajunge la 1,86 miliarde de euro, fiind cel mai mare program de acest tip din Europa Centrală și de Est. Este un program recunoscut internațional, care ne oferă certitudinea că putem onora toate obligațiile de plată asumate. Practic, cei 2,4 milioane de proprietari asigurați pot avea siguranța că vor fi despăgubiți dacă se produce un eveniment natural acoperit.

A treia realizare, aflată în curs de finalizare, este dezvoltarea modelului intern de calcul al necesarului de capital. Este primul model de acest tip realizat în România și ne va oferi o imagine clară asupra expunerii reale la cutremur a fondului locativ național. Este un instrument unic, cu o valoare strategică majoră, nu doar pentru PAID, ci pentru România în ansamblu.

De ce este importantă digitalizarea?

Digitalizarea este crucială pentru funcționarea unui sistem de asigurare care trebuie să răspundă unor evenimente catastrofale. În cazul unui cutremur major, estimările arată că am putea avea între 200.000 și 300.000 de locuințe avariate, poate chiar mai multe. Gestionarea manuală a unui asemenea volum de daune – de la constatări în teren, la evaluări și calcule de despăgubire – ar fi imposibil de realizat într-un interval de timp rezonabil și ar putea întârzia ani de zile plata despăgubirilor.

Pentru noi, miza nu este doar eficiența operațională, ci și impactul social. Oamenii au nevoie de acces rapid la despăgubiri pentru a-și putea începe reconstrucția și pentru a reveni la un minim de normalitate. Tocmai de aceea am investit într-o infrastructură digitală complexă și am dezvoltat o suită de aplicații care automatizează întregul proces de instrumentare a dosarelor de daună.

Digitalizarea reduce semnificativ intervenția umană acolo unde riscul de eroare este mare, standardizează evaluările, crește transparența și permite procesarea simultană a unui număr foarte mare de dosare. În final, vorbim despre o reducere masivă a timpilor de instrumentare și despre capacitatea reală de a face față unui scenariu extrem, exact în momentul în care sistemul este pus la cea mai grea încercare.

Cum vă vedeți ca lider și care credeți că sunt cele mai importante calități pentru un lider în această industrie?

Mă consider un lider autentic, orientat spre echipă, pentru că sunt convinsă că orice obiectiv important poate fi atins doar împreună cu oamenii potriviți. Am o echipă excepțională, cu un nivel de profesionalism rar întâlnit, iar multe dintre reușitele noastre se datorează direct implicării și competenței lor. Faptul că am contribuit la formarea acestei echipe este un motiv de mândrie personală.

Sunt o persoană perseverentă, curajoasă și îmi asum responsabilitatea deciziilor pe care le iau. Încerc să-i motivez pe cei din jur să creadă în misiunea noastră comună și să mă urmeze în direcția pe care ne-am propus-o. Simt permanent greutatea responsabilității pe care o avem, mai ales știind că milioane de oameni se bazează pe acest mecanism de protecție. Această conștientizare nu îți permite niciodată să fii superficial.

În relația cu autoritățile nu mă poziționez ca lider, ci ca partener. Am urmărit mereu obiectivele pe termen lung și am încercat să înțeleg diferențele dintre mediul privat și cel public, precum și provocările specifice fiecăruia. Chiar dacă progresul nu a fost întotdeauna rapid, pașii făcuți sunt vizibili. Cred cu tărie că succesul, mai ales într-un mediu dificil, înseamnă să nu renunți.

V-ați asumat și partea de educație a românilor în asigurări. De ce?

Ne-am asumat acest rol pentru că realitatea din teren arată foarte clar că există un deficit major
de informare și educație financiară. În România sunt aproximativ 9,8 milioane de locuințe, iar doar 2,4 milioane sunt asigurate, ceea ce înseamnă că doar una din patru respectă prevederile legale. Acest lucru ne arată că legea nu a fost aplicată în forma în care a fost concepută, iar autoritățile locale nu au desfășurat, în mod constant, activități de informare, ca să nu mai vorbim de sancțiuni.

În acest context, am decis să ne asumăm noi partea de informare și educație, deși nu avem o obligație legală în acest sens. Am făcut-o pentru că venim dintr-o perioadă în care educația financiară a lipsit aproape complet, iar efectele acestei lipse se văd astăzi. Educația nu produce rezultate peste noapte, motiv pentru care informarea constantă este esențială.

Ne implicăm cu toate resursele pe care le avem – nu doar financiar, ci și prin efortul echipei, prin idei, campanii și prezență constantă în spațiul public. Considerăm esențial ca oamenii să înțeleagă riscurile la care sunt expuși, să știe că există mecanisme de protecție și să apeleze la ele în deplină cunoștință de cauză. Diferențele sunt foarte mari între mediul urban și cel rural: vorbim de un grad de acoperire de peste 30% în urban, față de doar 16% în rural. Acolo informația ajunge mai greu, iar consecințele sunt dramatice. Am văzut acest lucru la inundațiile recente din Vaslui și Galați, unde peste 7.000 de locuințe au fost afectate, dar doar aproximativ 5% erau asigurate. Am putut despăgubi doar în jur de 500 de case, deși fondurile există.

Pentru noi, despăgubirea nu este o problemă – avem bani și este în interesul nostru să plătim, pentru că asta înseamnă și protecție reală pentru oameni, și creșterea încrederii în sistem. Din păcate, problema nu este lipsa fondurilor, ci lipsa asigurării. Tocmai de aceea educația și informarea rămân priorități strategice pentru noi.

Ce viziune aveți pentru viitorul PAID și care sunt provocările cu care se va confrunta industria?

Viziunea noastră este foarte clară: ne dorim o Românie cât mai asigurată și cât mai puțin vulnerabilă în fața evenimentelor naturale. România are multe vulnerabilități, dar cea legată de dezastre naturale are o soluție concretă și funcțională. Această soluție există deja – trebuie doar implementată corect, consecvent și pe termen lung.

Cea mai mare provocare rămâne, însă, ruptura dintre mediul public și cel privat. Încă nu există o înțelegere reală, la nivel public, a rolului acestei asigurări. Iar fără o viziune clară transmisă de sus în jos, este foarte greu să construiești o cultură a prevenției. Lipsa unei perspective pe termen lung ne dezavantajează pe toți, ca societate.

O altă provocare majoră este accesul la capacități de reasigurare. La nivel global, evenimentele catastrofale devin tot mai frecvente și mai costisitoare, iar acest lucru pune presiune pe piețele de reasigurare. Avem relații excelente și găsim capacitate, dar costurile cresc. Pe măsură ce expunerea României crește, vor crește inevitabil și costurile, iar acest lucru se va reflecta în primele de asigurare.

Nu în ultimul rând, provocarea supremă este pregătirea pentru un cutremur major, un scenariu în care am putea avea câteva sute de mii de dosare de daună. Pentru un astfel de moment nu există improvizație. De aceea ne pregătim permanent: financiar, operațional și tehnologic. Ne-am digitalizat complet operațiunile, de la emiterea poliței până la calculul despăgubirii, într-un sistem end-to-end, transparent și scalabil, pe care îl optimizăm continuu.

Cred cu tărie că viitorul PAID se construiește înainte de dezastru, nu după. Dacă sistemul funcționează când este pus la cea mai grea încercare, atunci înseamnă că ne-am făcut cu adevărat datoria.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 402 (15 ianuarie – 15 februarie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.