fbpx
Companii

Noul asalt al vikingilor

01/10/2014

author:

Noul asalt al vikingilor

Pe radarul companiilor scandinave apare tot mai des Romania, ceea ce se traduce prin marirea numarului de companii nordice, care opteaza sa deschida birouri in tara, dar mai ales prin cresterea de la an la an a investitiilor directe ale unor state precum Suedia, Danemarca sau Norvegia. 

 

Care este primul gand care va trece prin minte atunci cand intalniti, pe strazile intortocheate din Bucuresti, un antreprenor strain, autor al unor celebre carti de business? Cel mai probabil v-ati spune ca se afla in tara pentru lansarea unui nou volum. Sau, de ce nu, ca este in vacanta, in goana dupa imortalizarea celor mai vizitate obiective turistice. Nu este si cazul lui Jesper Qvist, autorul volumului “A Winner’s DNA: Why some people work less and make more than you” si absolvent al unui program MBA peste ocean. Danezul viziteaza Romania pentru a creiona viitoarele strategii ale companiei sale, Futurelabs, care si-a extis operatiunile si in Romania in aceasta vara. Compania daneza, care opereaza in SUA si pe piata din Batranul Continent, are planuri mari pentru Romania. “Romania este o piata interesanta si foarte competitiva, diferita de Danemarca, exista o plaja larga de talente si nu este la fel de saturata precum in alte state”, spune pentru Biz Jesper Qvist, CEO si fondator al Futurelabs. “Vedem Futurelabs Romania ca pe viitorul nostru centru de inovatie, acesta este si principalul motiv pentru care am ales Romania”, continua Qvist.

Producatorul de solutii CRM din Danemarca a pus momentan bazele unui centru de vanzari, suport si dezvoltare si are in plan un proces de recrutare a mai bine de 20 de oameni. Compania nordica are o abordare diferita si, pe langa faptul ca propune solutii CRM mult mai usor de folosit fata de cele ale competitorilor locali, este si cu un ochi in viitor. Danezii propun si aplicatii care au la baza conceptul de “gamification”, care aduce elemente din zona jocurilor la birou. Antreprenorul recunoaste insa ca cea mai mare deschidere fata de conceptul inovator o au momentan companiile straine, dar aceasta va face parte din realitatile viitorului si organizatiile romanesti, care din cauza managementului prefera sa nu mizeze pe cartea schimbarii, va trebui sa se alinieze. Prin gamification, angajatii au ocazia sa se intreaca pentru pozitiile fruntase dintr-un clasament intern, ceea ce duce la cresterea gradului de motivare al salariatilor. Motivul? Conceptul de gamification aduce un element ludic clasicelor platforme CRM, dar in acelasi timp ajuta la cresterea performantei companiei. “Ne dorim sa dezvoltam Futurelabs aici, pentru ca sunt multe companii pe care le putem ajuta, in termeni de automatizari. Pana in prezent am vazut mult interes din partea companiilor si va fi interesant sa vedem ce se va intampla pe viitor”, spune fondatorul Futurelabs. Si organizatii din Danemarca care sunt interesate sa isi faca un viitor si in Romania sunt tot mai multe cu fiecare an.

La sud, prin sud-est
Daca in anul 2008 pe piata locala existau doar 592 de companii cu capital danez, un an mai tarziu numarul acestora a urcat la 622, pentru ca in 2011 sa fie inregistrate 688 de companii din Danemarca, urmand ca in primul semestru al acestui an numarul acestora sa se ridice la 793 de organizatii. Cu toate ca numarul nu pare unul prea mare, nu trebuie omis faptul ca, la nivelul anului 2012, de exemplu, investitiile straine directe ale regatului danez se ridicau la 262 de milioane de euro, Danemarca fiind unul dintre cei mai importanti 20 de investitori in Romania.

Un exemplu extrem de graitor este retailerul danez de mobila si decoratiuni interioare JYSK, care a demarat “asaltul” in Romania din provincie si a intrat in Bucuresti in anul 2009. Anul acesta compania daneza a facut o desfasurare majora de forte pe piata de mobilier si decoratiuni interioare si a lansat, in prima luna a celui de-al doilea trimestru, o noua locatie in Bucuresti, la numai sapte zile de la redeschiderea unei locatii din Constanta. “Un oras cum este Bucurestiul avea nevoie de cel putin inca un magazin JYSK”, spunea Raul Ardelean, District Manager la JYSK Romania, intr-un comunicat de presa. “Daca primul nostru magazin, cel din Militari, acoperea vestul orasului, in eforturile nostre permanente de a le oferi clientilor cele mai bune produse, am reusit sa deschidem in Bucuresti al doilea spatiu, dedicat locuitorilor din zona de nord-vest a Capitalei”, continua Ardelean.

Dar nu numai Danemarca vede potentialul Romaniei, ci si restul statelor din Peninsula Scandinava. Suedia, cel mai mare partener economic al Romaniei din regiunea nordica, investise in anul 2012 in tara noastra 450 de milioane de euro, fiind cel de-al saisprezecelea mare investitor intr-un top condus la acea vreme de Olanda. Mai mult, la finele anului 2012, valoarea totala a schimburilor comerciale dintre cele doua state a fost de peste 675 de milioane de euro, in timp ce exporturile romanesti in Suedia au atins un nivel de 390 de milioane de euro, in crestere cu 9,73% fata de anul 2011, iar importurile din Suedia s-au ridicat la 248 de milioane de euro, fiind in scadere cu 14%. Suedia se clasa pe pozitia 22 in topul tarilor de destinatie a marfurilor romanesti, cu o pondere de 0,87% si pe locul 28 in topul statelor de provenienta a marfurilor pentru piata romaneasca. La finele anului 2012 in Romania existau mai bine de 1.200 de companii cu capital suedez, cu un volum al investitiilor directe de 218 milioane de euro. In ce investesc suedezii in tara noastra? Ei bine, in industrie, in special in sectorul auto, mobila, sau textile, transporturi, comert cu ridicata sau servicii profesionale.

La finele anului trecut in Romania erau inregistrate aproape 330 de companii cu capital norvegian de aproximativ 73 de milioane de euro, ocupand locul 31 in topul investitorilor straini in Romania. Tot pe atunci, valoarea schimburilor comerciale dintre Romania si Norvegia a fost de 742,99 de milioane de euro, in crestere cu peste 40% fata de anul 2012. Valoarea exporturilor s-a ridicat la 595,73 de milioane de euro, in crestere, de aceasta data, cu peste 50% fata de finalul anului 2012, in timp ce valoarea importurilor s-a ridicat la 147 de milioane de euro in urcare cu doar 9,3% fata de anul anterior. Mai mult, potrivit informatiilor BNR, investitiile directe ale Norvegiei, s-au ridicat, in urma cu doi ani la 251 de milioane de euro.

La inceputul lunii trecute, Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), a primit vizita delegatiei Comisiei Permanente pentru Finante din Parlamentul Norvegiei, formata din deputatii Gjermund Hagesæter, Hans Andreas Limi si Tom Holthe. Acestia au discutat despre oportunitatile norvegiene de investitii si despre cresterea economica a Romaniei. Alesii nordici si-au aratat interesul fata de investitii in proiecte de dezvoltare durabila. Astfel, au fost evidentiate avantajele strategice de care Romania dispune, ca parte a familiei UE si cu cel mai mare port la Marea Neagra, inclusa in coridorul european, canalul Dunare – Main – Rin si ruta de tranzit pentru tarile europene fara iesire la mare sau ocean. “Suntem foarte interesati de identificarea unor arii in care putem creste cooperarea economica intre Romania si Norvegia”, preciza Gjermund Hagesæter, liderul delegatiei scandinave. La randul sau, Mihai Daraban, presedintele CCIR, preciza ca Romania are nevoie de investitii in sectoare care tin de productia de energie si ca trebuie dezvoltata in special infrastructura coridoarelor de distributie a energiei electrice. Mai mult, potrivit acestuia, Romania are nevoie de investitii suplimentare in infrastructura de transport auto, feroviar si fluvial si ca agricultura locala are un potential urias, mai ales ca Romania dispune de 3 mili­oane de teren agricol neutilizat.

Potentialul este cu siguranta unul urias, avand in vedere ca din totalul investitiilor in Romania norvegienii au alocat 14% agriculturii, 11% comertului cu ridicata, 9 procente serviciilor profesionale, 3,5% pentru comertul cu amanuntul, 2,3% – turism si 1,4% transporturi. Cel mai important obiectiv investitional al norvegienilor a fost industria romaneasca, unde s-au dus peste 50% din totalul investitiilor statului nordic in Romania. Cu toate ca numarul companiilor scandinave care opteaza pentru Romania este unul in crestere, nordicii se pare ca inca au oarece retineri cu privire la mediul de business local.

“Ca strain in Romania am citit foarte multe despre coruptie si cred ei ca inca se tem de coruptie”, spune Jesper Qvist despre principalele reticente ale investitorilor nordici. “Procesele si incheierea unor contracte sunt foarte lente aici, comparativ cu Danemarca, oamenilor inca le este teama sa ia decizii”, mai adauga Qvist.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE