Opt din zece profesori sunt îngrijorați că AI pătrunde în clasă mai repede decât pot gestiona școlile

Opt din zece profesori sunt îngrijorați că AI pătrunde în clasă mai repede decât pot gestiona școlile

Reading Time: 3 minute

O nouă cercetare europeană în rândul elevilor, profesorilor și administratorilor IT din școli arată o discrepanță importantă între câtă tehnologie există în sălile de clasă și cât de bine răspunde aceasta nevoilor reale de învățare.

La nivelul celor șase piețe analizate, datele arată că 80% dintre profesori sunt îngrijorați că AI pătrunde în clasă mai repede decât pot gestiona școlile. Principala îngrijorare a cadrelor didactice este că atunci când adolescenții apelează la AI pentru a-și face temele, ei nu își mai folosesc gândirea critică, ceea ce are un efect negativ asupra procesului de învățare. 86% dintre profesori afirmă că un echilibru mai bun între utilizarea tehnologiei și metodele tradiționale de predare ar putea îmbunătăți rezultatele elevilor, arată studiul comandat de Epson.

Puncte unice de concentrare

Profesorii spun că ecranele trebuie combinate cu materiale tradiționale pe suport de hârtie, ceea ce necesită acces continuu la imprimante. În același timp, 79% dintre profesori consideră ca utilizarea unui ecran comun, cum ar fi un proiector sau un televizor cu ecran plat, în procesul de predare poate crea un punct unic de concentrare, iar 59% apreciază că ecranele individuale pot constitui o sursă de distragere a atenției. 

Cercetarea analizează inclusiv așteptările elevilor privind tehnologia utilizată la clasă și rolul tot mai important al inteligenței artificiale în educație. Elevii solicită integrarea tehnologiei în lecții, iar sistemele de învățământ au răspuns cererii, însă acest lucru nu se traduce prin rezultate școlare mai bune, deoarece investițiile s-au concentrat pe dispozitive, mai degrabă decât pe modul în care acestea sunt utilizate. Totuși, 79% dintre elevi spun că folosesc tehnologia în aproape toate aspectele vieții lor, iar 58% se așteaptă la o utilizare extinsă a tehnologiei la ore.

Sistemele de învățământ europene au răspuns acestei cereri, 67%  dintre administratorii IT din școli fiind de acord că unitățile de învățământ au introdus mai multă tehnologie în ultimul an. De altfel, Uniunea Europeană a investit peste 23 de miliarde de euro în tehnologie educațională și competențe.

Dar acest lucru nu se traduce întotdeauna prin rezultate școlare mai bune. Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că performanța globală la matematică și citire a scăzut semnificativ.

În loc să respingă tehnologia, așa cum au făcut unele sisteme de învățământ, 81% dintre profesori și 87%  dintre administratorii IT din școli spun că este nevoie de o utilizare mai echilibrată a tehnologiei.

Echilibru între tehnologie și metode tradiționale

Acolo unde există ecrane, dar și resursele tradiționale – precum hârtia și manualele – învățarea izolată se îmbină cu și cea în grup, AI și judecata umană conlucrează, iar investițiile în tehnologie sunt mai bine gândite.  86% dintre profesorii chestionați spun că un echilibru mai bun între utilizarea tehnologiei și metodele tradiționale de predare ar putea îmbunătăți rezultatele ellevilor.

În cadrul cercetării, profesorii au fost rugați să evalueze cât de bine sunt introduse diferite tipuri de tehnologie și cum se echilibrează acestea cu formele mai tradiționale de educație. Profesorii au evaluat, pe o scară de la 1 la 10, trei zone esențiale ale utilizării tehnologiei în educație: echilibrul dintre ecranele individuale și hârtie a primit nota 5, echilibrul dintre ecranele individuale și cele comune 5,3, iar echilibrul dintre utilizarea AI și judecata umană, supervizare și metodele tradiționale de predare 4,7. În plus, 65% dintre profesori consideră că se pune prea mult accent pe AI. Media celor trei scoruri este 5 din 10, valoare care definește Indicele european de echilibru în domeniul tehnologiei pentru învățare.

Studiul a fost realizat în Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, Germania și Polonia, oferind o perspectivă asupra situației din marile sisteme educaționale europene. România nu este inclusă în această etapă a cercetării, însă cinci dintre cele șase piețe analizate găzduiesc comunități importante de români, ceea ce face concluziile relevante și din perspectiva familiilor și elevilor români care studiază în aceste țări, în școlile de stat.