Ovidiu Șandor, Art Encounters: „Arta poate încă să aducă un beneficiu real în viața oamenilor”

Ovidiu Șandor, Art Encounters: „Arta poate încă să aducă un beneficiu real în viața oamenilor”

Reading Time: 5 minute

Timișoara a găzduit cea de-a șasea ediție a Bienalei „Art Encounters powered by Ploom”, un eveniment care face din orașul vestic un pol regional al artei.

Când arta contemporană devine energie urbană, când galeriile nu deschid doar uși, ci adevărate lumi, iar colecționarii devin curatori ai viitorului vizual, ai nevoie de un partener care înțelege acest limbaj. De aceea, anul acesta, Ploom a ales să fie mai mult decât spectator. A devenit catalizator. Un unlocker de perspective, stări și emoții.

Revista Biz și Ploom lansează un proiect editorial unic, prin care își propune să arate, prin opt interviuri și povești autentice, cum arta are puterea să transforme orașe, comunități, perspective.

Cu sprijinul Ploom, deschidem uși către oameni, spații și momente care altfel ar rămâne nevăzute.

Primul capitol ne poartă la Timișoara, la originile Bienalei Art Encounters, unde vorbim cu Ovidiu Șandor, un om de afaceri și pasionat de artă de la care a pornit povestea Bienalei Art Encounters.

Ovidiu Șandor ne vorbește despre viziunea sa din spatele Bienalei, despre evoluția scenei artistice locale și despre parteneriatele dintre mediul de afaceri și universul cultural, cum este cel cu Ploom, un brand care se poziționează ca partener al artei contemporane și al formelor noi de expresie vizuală.

Bienala Art Encounters, un eveniment pe care l-ați înființat, a ajuns la cea de-a șasea ediție. Care a fost viziunea dumneavoastră pentru Art Encounters când ați pornit la drum și cum vedeți evoluția evenimentului în tot acest timp?

Atunci când am demarat proiectul Bienalei Art Encounters în 2015, totul s-a născut dintr-un entuziasm care ne-a luat pe sus și ne-a depășit ambițiile inițiale, demonstrând că un astfel de format instituțional poate funcționa în România și în special în Timișoara, un oraș care avea deja în ADN-ul lui tradiția festivalurilor experimentale.

Prima ediție, așadar, una pilot, a pus bazele misiunii Fundației Art Encounters și a trasat niște direcții, care apoi s-au consolidat și ramificat alături de curatorii invitați și de echipa fundației, de viziunea artistică și de schimbările sociale petrecute între timp. Dar, coloana vertebrală a Bienalei a rămas educația, producția artistică, încurajarea contextului local și integrarea foarte atentă a bienalei în oraș, ținând cont de istoria, provocările și nevoile actuale.

Cum ați descrie spiritul ediției din acest an a Bienalei Art Encounters? Ce teme sau întrebări domină discursul artistic?

Este o ediție a bienalei care s-a așezat foarte bine în cele trei spații, urmărind identitatea fiecăruia dintre acestea și readucerea la suprafață a unor istorii uitate. Spiritul bienalei se construiește din vocile celor care o constituie: artiști, curatori, echipa, partenerii și vizitatori.

Fiecare entitate aduce un suflu diferit în dialogul pe care bienala îl generează și, de data aceasta, s-a simțit o nevoie de apropiere, interacțiune, empatie, ascultare și profunzime.

Care sunt planurile pe care le aveți în continuare pentru Fundația Art Encounters și pentru Bienală?

Ne dorim foarte mult ca activitatea noastră să rămână relevantă și ne propunem intensificarea proiectelor educaționale pe mai multe planuri, care să ne scoată din zona de confort și să ne ducă în acele arii care nu au acces la cultură și care devin tot mai vulnerabile zi de zi, și, inevitabil, manipulabile.

Arta, credem noi, poate încă să aducă un beneficiu real în viața oamenilor, fără să aibă pretenția de a le rezolva problemele, dar de a menține sus ștacheta despre formarea individuală și despre dezvoltarea unor modele reale spre care să accedem cu toții, nu doar modelele de carton vizibile în media mainstream sau pe rețelele de socializare.

Care au fost cele mai mari provocări logistice cu care v-ați confruntat în organizarea acestei ediții a Bienalei Art Encounters? Ce a fost diferit față de edițiile anterioare?

O provocare a acestei ediții a fost lucrul cu spațiul principal de expunere din Piața Libertății. O intervenție arhitecturală care să creeze un context pentru lucrări, respectând în același timp ecourile istorice ale Garnizoanei, a însemnat resurse ample și multă muncă.

Apoi, ca întotdeauna, când sunt lucrări realizate special pentru bienală sau adaptate spațial, mereu este o provocare să armonizăm toate așteptările și rezultatele.

Sunteți și antreprenor și ați fost un susținător al parteneriatelor dintre mediul de afaceri și sectorul cultural. Cum vedeți implicarea mediului de afaceri și a companiilor în susținerea artei, dincolo de sponsorizări? Ați simțit o creștere a nivelului de implicare din partea mediului de afaceri sau o deschidere mai mare din partea companiilor la inițiative culturale?

Am simțit că a crescut curiozitatea față de arta contemporană și că am reușit să mai demolăm niște preconcepții legate de ermetismul ei. Cred că mediul de afaceri caută un dialog real și că pe zi ce trece programele de mediere reușesc să răspundă acestei nevoi de a se implica activ.

În ce fel credeți că arta poate schimba imaginea și viața dintr-un oraș ca Timișoara? Care credeți că este rolul Bienalei Art Encounters în această transformare? 

Arta are potențialul de a genera o narațiune identitară, culturală și comunitară, iar rolul Bienalei în oraș este și acela de a agrega idei și oameni în jurul acestui crez. Arta nu are doar un rol de entertainment, ea chiar este un ferment activ al devenirii noastre individuale și colective.

Cum vedeți evoluția ecosistemului artistic din Timișoara după anul 2023, când Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană?

Ecosistemul artistic cred că a primit o „injecție” de încredere în 2023, iar acum vedem dezvoltarea unor inițiative diverse, importante și care-și doresc să rămână aici pe termen lung. Longevitatea și angajamentul asumat sunt poate mai importante ca oricând.

Acest articol face parte din rubrica „Art Encounters by Ploom”, o inițiativă jurnalistică, sprijinită de Ploom, care își propune să susțină vocile artei contemporane.

Proiectul editorial Biz și Ploom își propune să arate, printr-o serie de interviuri, articole și povești autentice, cum arta are puterea să transforme orașe, comunități și perspective.

PRODUSUL NU ESTE LIPSIT DE RISCURI ȘI CAUZEAZĂ DEPENDENȚĂ. 18+ DESTINAT CONSUMATORILOR ADULȚI EXISTENȚI DE PRODUSE DIN TUTUN ȘI TIGARETE ELECTRONICE