Primăria Capitalei și Fundația Comunitară București încep procesul de transformare a Parcului Herăstrău printr-un nou model de colaborare public-privată

Primăria Capitalei și Fundația Comunitară București încep procesul de transformare a Parcului Herăstrău printr-un nou model de colaborare public-privată

Reading Time: 6 minute

Transformarea Parcului Herăstrău pornește de la prioritățile exprimate de aproape 10.000 de participanți la consultarea publică și de la o finanțare privată de 900.000 de euro deja mobilizată de Fundația Comunitară București. Primii 90.000 de euro vor fi investiți imediat în studiile și expertizele necesare regenerării spațiilor verzi din parc, restul urmând să fie direcționați pe măsură e etapele sunt stabilite împreună cu administrația publică. Mai departe, Fundația Comunitară București își propune să atragă fonduri de până la 10 milioane de euro din mediul privat și din rândul societății civile pentru planul ulterior de intervenție.

Primăria Municipiului București și Fundația Comunitară București fac primii pași concreți pentru transformarea Parcului Herăstrău, printr-un nou model de colaborare care aduce împreună administrația publică, comunitatea, specialiștii și finanțatorii privați.

Procesul pornește de la rezultatele consultării publice la care au participat 9.780 de utilizatori ai parcului și continuă cu mobilizarea imediată a resurselor necesare pentru pregătirea intervențiilor. Fundația Comunitară București a atras deja o finanțare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare și alocă, într-o primă etapă, 90.000 de euro pentru studiile, expertizele și documentațiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora și elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. În paralel, Fundația pregătește o campanie prin care urmărește să atragă până la 10 milioane de euro de la companii și donatori individuali pentru etapele viitoare de regenerare a parcului.

Noul mecanism de lucru permite ca etapele pregătitoare să înceapă rapid, independent de calendarul bugetelor publice, păstrând în același timp decizia, controlul și proprietatea documentațiilor în zona administrației publice. Fundația Comunitară București va finanța și va contracta specialiștii pentru regenerarea spațiilor verzi pe baza unor caiete de sarcini agreate cu autoritățile și experții implicați, iar rezultatele vor fi predate Primăriei Municipiului București și vor sta la baza proiectării și lucrărilor viitoare.

„Dacă am aștepta desfășurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică, dar și pentru punerea în siguranță a malului, nu am avea suficientă viteză. De aceea, nu pot sublinia suficient rolul Fundației Comunitare București. Rolul meu a fost să fiu deschis la colaborare și, împreună, să creăm acest mecanism prin care să intrăm pe traiectorie, să punem lucrurile în mișcare și să accelerăm intervențiile. Consultarea publică și studiile sunt esențiale și vor fi susținute prin aceste fonduri private. În această formulă de parteneriat între două instituții publice, o fundație și o asociație profesională, am în același timp convingerea că putem avea și o guvernanță a intervențiilor, care să asigure participarea, consultarea și acțiunea pentru parc”, declară Ciprian Ciucu, Primarul General al Municipiului București.

Aproape 10.000 de oameni au stabilit prioritățile pentru Parcul Herăstrău

Consultarea publică, derulată în perioada mai-iunie 2026, arată un atașament puternic al oamenilor față de parc, dar și așteptări mari pentru schimbare. 43,8% dintre respondenți se declară nemulțumiți de starea actuală a parcului, scorul mediu de satisfacție fiind de 2,56 din 5. Alți 43,7% evaluează situația drept acceptabilă, în timp ce doar 12,5% se declară mulțumiți.

Așteptările participanților sunt foarte concrete. Modernizarea infrastructurii generale este considerată prioritară de 83,2% dintre respondenți, iar 74,3% indică refacerea mediului natural drept una dintre principalele direcții de intervenție. Toaletele publice permanente, mai numeroase și mai curate, reprezintă cea mai solicitată măsură punctuală rezultată din consultare, indicată de 85,5% dintre respondenți. Iluminatul mai bun pe timp de noapte e indicat de 81,4% dintre respondenți, urmat de reabilitarea aleilor și a pavajelor (77,9%), asigurarea de cișmele funcționale (68,9%) și îmbunătățirea mobilierului urban (61,6%). Jumătate dintre respondenți își doresc și utilizarea unor materiale mai naturale, cu mai puțin beton și metal.

Refacerea mediului natural este la fel de importantă. 78,6% cer mai mulți copaci și vegetație mai densă pentru umbră, răcoare și filtrarea aerului, 71,2% vor îmbunătățirea calității apei lacului, iar 56,9% un acces mai bun la mal. Aproape jumătate dintre participanți au menționat aleile și trotuarele degradate printre principalele nemulțumiri, în timp ce răspunsurile indică o preferință clară pentru păstrarea caracterului natural al parcului și evitarea intervențiilor excesive. Rezultatele consultării publice arată și nevoia unei organizări mai bune a mișcării în parc. 58,5% dintre respondenți își doresc o pistă de alergare cu suprafață dedicată, 56,2% facilități mai bune pentru activități nautice, iar 53,8% infrastructură pentru biciclete și trotinete. Separarea mai clară a traseelor pentru pietoni, alergători și mijloacele pe roți este una dintre temele recurente ale consultării.

„Cei aproape 10.000 de oameni care au participat la consultare nu ne-au oferit doar opinii despre parc. Ne-au dat o listă de priorități și un mandat de acțiune: să protejăm ceea ce Herăstrăul are valoros și să reparăm ceea ce îl împiedică să își atingă potențialul. Rolul nostru este să ducem această voce mai departe, să mobilizăm resurse și să contribuim la transformarea priorităților în proiecte reale. Avem deja 900.000 de euro asigurați pentru intervenții asupra spațiilor verzi, alocăm imediat 90.000 de euro pentru pregătirea proiectelor și ne propunem să construim, alături de companii și cetățeni, un fond de până la 10 milioane de euro pentru regenerarea parcului”, declară Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.

Mecanismul prin care resursele private pot accelera proiectele publice

Protocolul de colaborare reunește Primăria Municipiului București, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov și a fost votat în unanimitate în Consiliul General al Primăriei Municipiului București. Partenerii vor lucra împreună la elaborarea studiilor, analizelor și documentelor strategice necesare regenerării și administrării pe termen lung a Parcului Herăstrău Vechi, zonă unde se vor desfășura primele intervenții. Colaborarea are la bază interesul public, transparența, participarea civică, protejarea patrimoniului istoric și natural și a biodiversității, precum și fundamentarea deciziilor pe date și expertiză tehnică.

Modelul propus delimitează clar responsabilitățile. Primăria Municipiului București și administrația parcului coordonează procesul instituțional, stabilesc cerințele, validează rezultatele și asigură implementarea acestora. Fundația Comunitară București mobilizează resurse private, contractează specialiști și urmărește derularea etapelor finanțate. Specialiștii Asociației Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov, împreună cu experți din domeniile conexe, vor realiza inventarierea arborilor, vor elabora studiile și expertizele de specialitate și vor întocmi planul de gestionare a arborilor din Parcul Herăstrău Vechi. Comunitatea va rămâne implicată prin consultări și prin urmărirea transparentă a evoluției proiectului.

Primii pași concreți pentru regenerarea Parcului Herăstrău

În prima etapă, bugetul de 90.000 de euro va finanța studiile și expertizele necesare pentru ca viitoarele lucrări să fie proiectate corect și să răspundă priorităților stabilite pentru parc. Fondurile vor acoperi inventarierea arborilor prin intermediul unei aplicații digitale de tip TreePlotter, realizarea unui inventar public, studiile de specialitate, expertizele tehnice și dendrologice, evaluarea stării de sănătate și a riscului arborilor, elaborarea planului de gestionare a arborilor, precum și documentațiile necesare fundamentării temelor de proiectare pentru viitoarele intervenții.

Inventarul digital al arborilor va fi public și accesibil atât administrației, cât și cetățenilor și va constitui baza unui Registru Verde dedicat Parcului Herăstrău Vechi. Pentru fiecare arbore vor fi înregistrate localizarea GIS, caracteristicile dendrometrice, starea de sănătate și recomandările de management. Datele vor putea fi actualizate permanent de administrația publică, iar instrumentul va putea fi extins etapizat la nivelul întregului Parc Herăstrău, oferind un instrument permanent pentru monitorizarea și administrarea adaptivă și durabilă a patrimoniului arboricol.

Aceste activități vor fi derulate în paralel cu pregătirea cadrului administrativ pentru intervențiile majore și cu mobilizarea mediului privat și a societății civile pentru atragerea resurselor financiare necesare etapelor ulterioare ale procesului de regenerare. Resursele private vor accelera pregătirea proiectelor, fără a transfera finanțatorilor dreptul de decizie asupra parcului. Controlul, validarea și proprietatea documentațiilor vor rămâne în responsabilitatea administrației publice, iar soluțiile și prioritățile de intervenție vor fi definite în colaborare cu specialiștii, finanțatorii și membri ai comunității, în acord cu principiile New European Bauhaus.

De la consultare la implicare pe termen lung pentru viitorul Parcului Herăstrău

Consultarea a evidențiat în același timp și faptul că bucureștenii vor să rămână implicați în proces. 63,8% s-au declarat disponibili pentru consultări viitoare, iar 3.581 de persoane și-au lăsat datele de contact pentru a fi implicate în etapele următoare. În plus, 38% ar face voluntariat, iar 28,9% ar contribui financiar la restaurarea parcului. Consultarea a creat astfel nu doar o bază de date despre nevoile Parcului Herăstrău, ci și o comunitate pregătită să susțină transformarea sa.

Noul model de colaborare poate transforma această disponibilitate într-un parteneriat pe termen lung între administrație, cetățeni, companii, donatori și specialiști. Obiectivul comun este ca prioritățile exprimate de comunitate să fie transformate în studii, proiecte și intervenții concrete, într-un proces transparent și coerent de regenerare a unuia dintre cele mai importante spații verzi ale Capitalei.

„Parcul Herăstrău poate deveni un exemplu despre cum se pot face proiecte importante pentru București atunci când administrația, comunitatea și mediul privat lucrează împreună în aceeași direcție. Prin colaborarea public-privată cu Primăria Municipiului București pentru viitorul parcului nu vrem doar să finanțăm câteva etape, ci să construim un proces care continuă, rămâne transparent și păstrează oamenii implicați, generând rezultate vizibile pentru parc și pentru oraș”, declară Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.

Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În 14 ani, a finanțat peste o mie de proiecte și burse din București și Ilfov, cu 8 milioane EUR. Fundația Comunitară București este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 17 fundații comunitare din țară.