Radu Atanasiu: Câți bani aduc fericirea?

Radu Atanasiu: Câți bani aduc fericirea?

Reading Time: 5 minute

Ce vis au adolescenții români în 2025? Răspunsul care apare cel mai des m-a pus pe gânduri: Să fac mulți bani! În ultimii patru ani am vorbit în zeci de licee, cu multe sute de liceeni. Workshop-urile pe care le fac analizează deciziile mari pe care ei încep să le ia, așa că îi întreb ce își doresc de la viața lor. Sunt mulți care vor impact, sens, fericire, distracție, dar cel mai des aud răspunsul clar și răspicat: Mulți bani! Nu că ar fi ceva în neregulă cu asta, cum ar zice Seinfeld.

Nu mă potolesc și tatonez cu întrebări suplimentare: Și cum vrei să faci banii? Aici răspunsurile diferă. Mulți nu s-au gândit și nu fac o legătură clară între alegerile mari din viață (facultate, carieră) și modul de a face bani. Cei care s-au gândit răspund de obicei business, investment banking sau influencer. Eu ar trebui să mă bucur, pentru că îmi reprezint acolo școala, BISM (Bucharest International School of Management), care oferă și programe universitare de business management (pentru cei care vor business sau gestionare de investiții) și de digital marketing (pentru cei care vor să fie influenceri).

Dar presez mai departe cu întrebarea cheie: Câți bani? Ce înseamnă mulți? Ei bine, de abia acum văd priviri contrariate și îmi dau seama că nu s-au gândit deloc concret la asta până acum. Răspunsurile variază. Unii își măsoară țelul în multe mii de euro pe lună, ceea ce arată că visează mai degrabă la un salariu bun decât la un business de succes. Alții vorbesc, nerealist, de miliarde.

Dorința de a face bani e un foarte bun motor pentru inițiativa antreprenorială care, deși în creștere în România, este încă mult mai jos față de alte țări europene. Și față de potențialul nostru de oameni inteligenți. Dacă aș fi părintele sau profesorul unui licean care are o astfel de motivație, l-aș încuraja să exploreze practic cât mai multe idei antreprenoriale. Așa că nu scriu acest articol ca pe o critică la dorința tinerilor de a face bani mulți.

Mai mulți bani egal mai multă fericire?

Scriu acest articol ca să ofer o perspectivă diferită asupra unui fel de a gândi liniar care nu îi afectează doar pe adolescenții, ci și pe o grămadă de adulți: Cu cât o să am mai mulți bani, cu atât o să fiu mai fericit. La început chiar așa pare. Dacă n-am bani deloc, nu mi-e deloc bine. Și cu cât am mai mulți bani, cu atât mi-e mai bine. În afara beneficiului imediat (pot să îmi cumpăr ceea ce îmi doresc), banii mulți îmi aduc și somn fără griji.

Sunt însă mecanisme care disrup relația liniară dintre bani și fericire:

1. The Law of Diminishing Marginal Utility. Există o lege în știința economică conform căreia următoarea felie de pizza, sută de euro, vacanță în Ibiza, mașină sau casă ne aduce mai puțină satisfacție decât precedenta. Față de acum 30 de ani, când a înființat Amazon, Jeff Bezos sigur nu se bucură azi la fel de tare când află că a mai produs un milion de dolari. Un studiu făcut de Kahneman și Deaton (2010) a găsit că, dincolo de 75.000 de dolari pe an, creșterea veniturilor nu mai duce la o creștere proporțională a fericirii. Cercetări ulterioare au nuanțat totuși acest rezultat.

• Banii nu sunt gratis. Mai mulți bani înseamnă pentru cei mai mulți dintre noi mai multă muncă, mai mult stres, mai mult timp departe de familie, iar toate acestea erodează (și încep de la un moment dat chiar să contracareze) binele pe care am putea să-l cumpărăm cu banii respectivi. Relația dintre bani și fericire poate fi deci văzută ca diferența între fericirea obținută cu banii respectivi și nefericirea cauzată de sacrificiile făcute pentru bani.

• Fericirea frugalității. Sunt mulți oameni care sunt fericiți cu puțin tocmai pentru că e puțin, nu în ciuda acestui fapt. Unii caută activ frugalitatea ca sursă de fericire. Trendul se numește voluntary simplicity și a ajuns în ultimul timp și la noi: Homorâciu în loc de Ibiza, o bicicletă în loc de Bugatti, telemea cu roșii în loc de Nobu, șotron în loc de Disney World. Ca să ajungi însă la acest grad de înțelepciune zen îți va fi trebuit, cel mai adesea, o perioadă în care banii nu au fost o problemă.

Cât înseamnă destul?

Știu că pentru unii fluier în biserică. Le urez să îmi dovedească din plin contrariul: să fie din ce în ce mai bogați și mai fericiți! Dacă însă pentru ceilalți are sens ce zic, atunci concluzia evidentă este că există un fel de optim financiar în viață, un punct de inflexiune dincolo de care mai mulți bani nu mai aduc neapărat la fel de multă fericire. Cred că ar trebui să identificăm fiecare acest optim și, odată atins, să scădem turația motoarelor și să ne bucurăm de viață cum preferăm, hedonist sau frugal.

Bine, bine, dar cum calculez acest optim? Cât înseamnă destul? Din păcate nu există vreo formulă simplă, fiecare avem o ecuație complexă în care fericirea depinde, alături de bani, de calitatea relațiilor, de experiențe, de echilibrul emoțional etc. Cred că – adulți și adolescenți deopotrivă – e bine să învățăm să rezolvăm această ecuație.

Relația bani-fericire nu este singura pe care o gândim liniar. Am mai scris în Biz despre principiul Goldilocks, principiu care vine de la preferința fetei din poveste pentru porridge-ul care nu e nici prea fierbinte, nici prea rece, ci “exact cum trebuie.” Principul se aplică într-o grămadă de domenii, de la matematică la medicină, ca o metaforă pentru echilibrul între tendințe contrare. În business și management sunt multe astfel de relații pe care ar trebui să le regândim ca pe un U inversat, de la relația dintre creștere și profitabilitate la relația dintre consens și calitatea deciziilor de echipă. Dar despre acestea, zic și eu ca Șeherezada, o să vorbim într-un articol viitor. Până atunci vreau să închei cu două perspective care să ne ducă dincolo de relația dintre bani și fericire.

Cum îți vei măsura viața?

Prima perspectivă, împrumutată de la Herzberg, spune că banii nu sunt un factor motivator, ci, dimpotrivă, este doar lipsa lor cea care ne demotivează. Și atunci ce ne motivează de-adevăratelea? Herzberg spune că ceea ce ne duce înainte la job sunt împlinirea, recunoașterea, progresul, responsabilizarea și creșterea. Dar în viață? Pentru viață o să împrumut perspectiva lui Clayton Christensen din How will you measure your life? conform căreia cele trei întrebări fundamentale după care ne putem măsura viața sunt Cum pot fi împlinit în carieră?, Cum pot să fiu fericit în relațiile apropiate? și Cum pot să trăiesc cu integritate?

Adevăratele decizii de viață nu vin din răspunsuri rapide, ci din întrebări bine puse. Dacă articolul acesta te lasă cu una sau două întrebări mai clare despre ce înseamnă să fii fericit, cred că m-am făcut bine treaba.

Radu Atanasiu este decan asociat la Bucharest International School of Management, autor al cărții Critical Thinking for Managers (Springer, 2021) și al podcastului MindArchitect #DeciziiCuCap. Radu digitizează procesul de decizie managerială pe sens.team. BISM a deschis înscrierile pentru următoarele cohorte de Executive MBA, Fast Track Management Program și Strategic Growth Management Program.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 394 (15 iunie – 15 iulie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.