Radu Atanasiu: România polarizată

Radu Atanasiu: România polarizată

Reading Time: 5 minute

De astă vară, când toată lumea scanda entuziast pentru echipa națională de fotbal și își zâmbea pe stradă, am făcut cale lungă până astăzi, când asistăm la o divizare abruptă în familii și grupuri de prieteni, în social media și în piață. Cel mai mare pericol la adresa economiei românești, pericol pe care  trebuie să ni-l asumăm și rezolvăm, este polarizarea socială.

Încerc să folosesc teorii despre cum funcționează mintea umană ca să demontez perspectiva simplistă asupra situației curente și să o înlocuiesc cu una mai nuanțată. Dincolo de o înțelegere mai bună, scopul acestui articol este să ofere soluții concrete împotriva polarizării.

Perspectiva simplistă.

”Eu și cei care gândesc ca mine suntem singurii care judecăm rațional. Sau judecăm, pur și simplu. Situația nu are pentru mine aspecte neclare, îi înțeleg perfect miza, mecanismele și subtilitățile, știu clar pe ce principii mă bazez. Am o construcție rațională a poziției mele, pe care sunt fericit să o împărtășesc, generos, și celorlalți. Faptul că aceștia nu devin imediat de acord cu mine are explicații simple: sunt ori idioți, ori manipulați, ori pe interes, ori rău voitori.”

O privire mai nuanțată

Sunt o grămadă de mecanisme psihologice și raționale care ne fac să vedem lucrurile în alb și negru.

Raționalizare

Nu ne bazăm convingerile morale și politice pe un demers rațional, ci invers: emoția (frustrări, temeri, speranțe), instinctul sau apartenența la grup ne conduc la judecăți de valoare, pe care le argumentăm post hoc, așa cum argumentează psihologul Jonathan Haidt în cartea sa The Righteous Mind. Această perspectivă prea puțin flatantă despre cum gândește omul modern e greu de înghițit și, pentru că încep cursurile de la BiSM cu ea, îmi atrag adesea priviri încruntate și dezaprobatoare de la managerii din sală. Se aplică, democratic, tuturor taberelor.  

Motivated reasoning

Este un fel particular de confirmation bias care ne face, mai ales dacă suntem inteligenți, să argumentăm foarte bine în favoarea judecăților în care credem cu inima. Un oltean deștept (nu suntem toți așa?) va ști să explice foarte bine de ce Universitatea este cea mai glorioasă echipă din România. Motivated reasoning ni se aplică sigur cititorilor Biz pentru că crește odată cu IQ-ul.

Gândire tribală

Găsim o caracteristică, adesea trivială, cum ar fi la ce capăt trebuie spart oul fiert, și, în mintea noastră, separăm automat  lumea în in-group (grupul din care facem noi parte) și out–group (ceilalți). Apoi, tot automat, din cauza nevoii de apartenență, favorizăm membrii propriului trib și îi desconsiderăm pe cei care nu sunt ca noi, pe care îi vedem ca pe o masă amorfă. Nu sunt. Și atunci când ne facem o părere negativă despre cei cu care suntem în dezacord (că sunt inflexibili, interesați, manipulați, răuvoitori), ar trebui să înțelegem că și din partea cealaltă se vede la fel.

Empatie cognitivă scăzută

Avem capacitate scăzută de a înțelege că ceilalți au perspective diferite. Mai țineți minte fenomenul The dress, când poza unei rochii a polarizat întreaga lume, pentru că unii o vedeau alb cu auriu, alții albastru cu negru? O grămadă de voci, unele publice, s-au rățoit la cealaltă jumătate de planetă că sunt ori orbi, ori nebuni, neputând să conceapă că nu toată lumea vede realitatea în același fel. În România, empatia cognitivă – capacitatea de a înțelege perspectiva celuilalt – nu este punctul nostru forte. Un studiu din 2017 ne situează pe locul 59 din 63 de țări unde s-a făcut cercetarea. Așa că luăm calea ușoară: dacă nu gândește la fel ca mine, celălalt nu gândește deloc. De fapt, nu este deloc așa. Marea majoritate a celor care nu sunt de acord cu noi sunt oameni decenți și bine intenționați. Ajung, prin experiențe de viață diferite, prin diferențe de cerc social și prin structura cognitivă diferită, să vadă lumea altfel. Altfel, dar coerent.

Moralism

Cu toții, din toate taberele, ne cocoțăm în ultimul timp pe un tărâm moral înalt și îi privim pe ceilalți de sus. Nu avem dreptate să o facem. Tot Jonathan Haidt a propus o teorie care spune că, în tabere politice diferite, oamenii își construiesc judecata pe valori diferite. Democrații țin mai sus pe scara de valori grija față de oameni, iar republicanii respectarea legii. Pentru un democrat, spre exemplu, corectitudinea înseamnă egalitate (să primească cel care are nevoie), pentru un republican înseamnă meritocrație (să primească cel care a muncit). Asta nu înseamnă că celălalt nu are valori sau că valorile sale sunt demne de dispreț. Ideologizarea extremă a valorilor și simbolurilor a dus, În Statele Unite, la situații absurde în care drapelul sau masca de protecție au devenit insigne de partid. Mutatis mutandis, românii care gândesc și votează altfel decât mine au valorile lor, valori pe care în mod cert le respect și eu, poate doar în altă ordine. Sunt sigur, spre exemplu, că drapelul României este un simbol valoric pentru toate taberele, am văzut cu plăcere cum mici întreprinzători vindeau cu succes steaguri în Piața Victoriei, indiferent de cine se aduna acolo.

Ce facem?

Aceste 5 puncte pare că se adresează politicienilor, dar de fapt sunt destinate nouă, tuturor. Știu că e greu să gândești calm și asumat când te simți rănit și atacat, când crezi că viitorul tău este în controlul altcuiva. Dar e singura cale.

1. În primul rând, să încetăm să-i desconsiderăm pe ceilalți. Sau să țipăm la ei. Dacă postarea mea pe social media mă face să mă simt superior moral celorlalți și aprobat de tribul din care fac parte, mai bine nu postez. Nu fac decât să adâncesc polarizarea și să îi îndârjesc pe ceilalți, care o să iasă și mai mulți la vot.
2. În discuțiile în contradictoriu, să luăm din când în când o pauză și ne întrebăm dacă ascultăm ca să contrazicem sau ascultăm ca să învățăm.
3. Să încercăm să articulăm poziția contrară. Să reușim, într-un fel de test Turing ideologic, să expunem coerent ce și în ce cred cei din tabăra cealaltă astfel încât aceștia să nici nu-și dea seama că nu suntem de partea lor. Acest exercițiu de perspectivă ne poate face să înțelegem că, de fapt, avem mai multe în comun decât credeam.
4. Să discutăm cu cei din tabăra cealaltă nu despre ultimul scandal de la televizor, ci despre viitor, despre cum vedem România peste 5 ani. S-ar putea, din nou, să găsim o suprapunere semnificativă. Și loc larg de clădit împreună. Ca să nu gândim în alb și negru, putem să punem valori numerice pe preferințele noastre de viitor. Spre exemplu, să cuantificăm fiecare de la 0 la 100 motivele de dezacord, cum ar fi influența UE asupra politicilor din România. Dacă ieșim din focul discuției, o să vedem că pozițiile noastre inițiale – unul zicând 0 și celălalt 100 – sunt absurde și ne putem nuanța împreună perspectiva.
5. În fine, să ne asumăm situația. Polarizarea extremă a societății nu vinde predominant din exterior, că nu suntem oi. Vine de la noi înșine. Nu e vina TikTok, a televiziunilor de știri, a actorilor statali și non-statali, a lui Mercur în retrograd. E consecința directă a acțiunilor noastre. Și tot la noi stă cheia dezamorsării situației. Doar o astfel de gândire antreprenorială ne poate face să ieșim din situația socială, politică și economică ținând privirea sus.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 392 (15 aprilie – 15 martie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Radu Atanasiu este decan asociat la Bucharest International School of Management, autor al cărţii Critical Thinking for Managers (Springer, 2021) şi al podcastului MindArchitect #DeciziiCuCap. Radu digitizează procesul de decizie managerială pe sens.team. BISM a deschis înscrierile pentru următoarele cohorte de Executive MBA, Fast Track Management Program și Strategic Growth Management Program.