Robert Szabo, ROTSA: NASA Apps Challenge – Românii care schimbă viitorul spaţiului

Robert Szabo, ROTSA: NASA Apps Challenge – Românii care schimbă viitorul spaţiului

Reading Time: 4 minute

Programatori din România participă la cel mai mare hackathon internațional dedicat științei și tehnologiei, NASA Space Apps Challenge 2026. Am stat de vorbă cu Robert Szabo, Programs & Operations Lead al ROTSA, organizator al ediției din Cluj, despre obiectivele acestei competiții de anvergură globală și importanța participării României la eveniment.

ROTSA sprijină activ ecosistemul de startup-uri. Cum se potrivește un hackathon axat pe tehnologii spațiale
în strategia de dezvoltare a hubului tech din Cluj-Napoca?

NASA Space Apps Challenge este cel mai mare hackathon anual la nivel mondial și se aliniază la direcția în care se dezvoltă ecosistemul tech din Cluj-Napoca, bazat tot mai mult pe tehnologie, AI, cercetare și inovare. Evenimentul aduce în aceeași încăpere specialiști, studenți, antreprenori și pasionați de științele spațiale pentru a găsi soluții la probleme reale, folosind date deschise ale NASA și ale celor 17 agenții spațiale partenere din toată lumea. Clujul are deja un ecosistem tech matur, cu startup-uri precum dotLumen, Finqware sau Cyscale, dar și cu o componentă de cercetare din ce în ce mai puternică, inclusiv în inteligență artificială. Un exemplu este Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială – AIRi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Un hackathon precum NASA Space Apps conectează aceste comunități și creează un context în care oameni cu experiențe și competențe diferite pot să construiască soluții noi împreună.

Ce potențial au proiectele validate în cadrul NASA Space Apps Challenge să se transforme din idei de 48 de ore în startup-uri viabile pe termen lung?

Potențialul este foarte mare, iar noi avem deja exemple care demonstrează acest lucru. Un exemplu este echipa dvloper.io. În 2023, trei colegi dintr-o companie de software din București au participat la NASA Space App și au dezvoltat Demeter, o aplicație geo-agricolă bazată pe date satelitare. Soluția îi ajută pe fermieri să ia decizii mai bine fundamentate, de la alegerea culturilor potrivite pentru fiecare parcelă până la o utilizare mai eficientă a apei. Proiectul nu a rămas la stadiul de prototip: echipa continuă să dezvolte produsul, care este în prezent disponibil fermierilor pe bază de invitație, urmând să fie lansată și o versiune publică. Acesta este unul dintre lucrurile care ne motivează cel mai mult: să vedem ce se întâmplă cu ideile după hackathon. Cele 48 de ore pot fi punctul de pornire, dar validarea unei probleme reale, o echipă complementară și dorința de a continua pot transforma un proiect de hackathon într-un startup viabil. Suntem foarte curioși să vedem ce povești vom avea de spus și despre echipele de anul acesta.

Care sunt profilurile căutate și ce sfat aveți pentru echipele care vin fără background direct în industria aerospațială?

Îi încurajăm pe toți cei pasionați de inovație să se înscrie, nu doar pe cei cu un background tehnic sau în industria aerospațială. Hackathonul este un loc excelent și pentru cei pasionați de storytelling, comunicare științifică, design sau marketing. De multe ori, echipele care ajung să se remarce sunt cele care reușesc nu doar să dezvolte o soluție foarte bună, ci și să o comunice și să o prezinte convingător în fața juriului. Participanții își combină competențele, învață să comunice eficient și, nu de puține ori, ajung să colaboreze cu oameni din culturi și medii diferite. Cei care doresc să participe se pot înscrie direct în echipă, dacă au deja una formată, sau individual, urmând să fie repartizați într-o echipă în dimineața competiției.

Ce resurse, mentori sau date deschise puse la dispoziție de NASA vor avea la dispoziție concurenții din Cluj-Napoca pe 14-15 noiembrie?

Participanții vor avea acces la o rețea de mentori cu expertiză în domenii foarte diverse. Printre aceștia se numără, de regulă, specialiști din companiile partenere cu NASA, profesori universitari, reprezentanți ai Agenției Spațiale Române, ROSA, și membri ai ROSPIN, Romanian Space Initiative. Mentorii nu sunt alocați unei anumite echipe, ci se deplasează între echipe pe parcursul hackathonului și oferă sprijin în funcție de provocările întâlnite și de propria lor arie de expertiză. O resursă esențială pentru participanți o reprezintă datele deschise puse la dispoziție de NASA și de agențiile spațiale partenere: Agenția Spațială Europeană (ESA), Agenția Spațială Canadiană, Agenția Spațială Italiană, JAXA din Japonia, ISRO din India, KASA din Coreea de Sud, dar și agenții spațiale din Statele Unite, Marea Britanie, Brazilia, Spania, Turcia, Argentina, Nigeria, Emiratele Arabe Unite și alte țări. Participanții le pot folosi pentru a construi și testa soluții pornind de la probleme și provocări reale, în domenii foarte diverse. Practic, au la dispoziție atât expertiză umană, cât și un volum important de date pe care să își bazeze proiectele.

Miza este uriașă: posibilitatea de a vizita un centru NASA. Cum sunt evaluate proiectele la nivel local pentru a se asigura că trimiteți în faza globală cele mai competitive soluții?

Criteriile de jurizare urmăresc cinci dimensiuni principale: impactul, respectiv potențialul proiectului de a contribui la rezolvarea problemei propuse, la beneficiul umanității sau la o mai bună înțelegere a Pământului și a spațiului; creativitatea, prin gradul de originalitate și inovație al soluției; validitatea, care presupune ca proiectul să fie solid din punct de vedere științific și tehnic și să utilizeze corect datele și resursele deschise, inclusiv cel puțin o resursă NASA sau a unei agenții spațiale partenere; relevanța, adică măsura în care soluția răspunde obiectivelor și cerințelor provocării alese; și prezentarea, prin care se evaluează cât de clar, concis și convingător reușește echipa să își explice și să își demonstreze proiectul.

Pe lângă premiile oferite de sponsorii locali, patru proiecte din România (două din București și două din Cluj-Napoca) vor merge mai departe către etapa globală, unde specialiștii de la NASA vor alege câștigătorii din mii de proiecte. În etapa globală se oferă 10 premii pentru: cea mai bună utilizare a științei, cea mai bună utilizare a datelor, cea mai bună utilizare a tehnologiei, impact galactic, cel mai bun concept de misiune, cel mai inspirator proiect, cea mai bună poveste, conexiune globală, artă și tehnologie, impact local.

Ce verticală din România (AI, Securitate Cibernetică, FinTech, GreenTech, SpaceTech) are cel mai mare potențial de scalare internațională?

Industria de apărare și defence are acum cel mai mare potențial de scalare internațională, având în vedere contextul geopolitic actual și nevoia tot mai mare de securitate și reziliență. În România avem deja companii care dezvoltă soluții pentru infrastructuri critice, iar multe dintre ele au fost selectate în acceleratorul Techcelerator Vanguard.

Vanguard este un exemplu foarte bun: cele 16 startupuri și scaleup-uri selectate dezvoltă tehnologii în zone precum cybersecurity, infrastructură critică, drone, aerospace și software cu aplicații dual-use. Practic, AI, cybersecurity și alte tehnologii emergente se întâlnesc în zona de defence și creează produse cu potențial global.