Romania ar putea incheia un nou acord cu FMI

Romania ar putea incheia anul viitor un acord de tip Precautionary Liquidity Line cu Fondul Monetar International (FMI) daca doreste, considera Dan Bucsa, CEE Economist, UniCredit Bank London.

“Polonia are un acord de tip Flexible Credit Line (FCL) cu FMI si cred ca piata se asteapta ca si Romania sa incerce la un moment dat sa ia un FCL. FMI a dat un semnal clar ca nu putem trece de la un acord stand-by direct la un acord flexibil, trebuie sa trecem prin acest acord intermediar numit Precautionary Liquidity Line (PLL)”, a declarat Dan Bucsa, la o intalnire cu jurnalistii.

Celelalte doua tari care au un acord Precautionary Liquidity Line cu FMI sunt Macedonia si Marocul.

Economistul a aratat ca intr-un astfel de acord, conditionarile sunt structurale. “Eu sper ca vom avea un acord de tip Precautionary Liquidity Line (PLL) si vad ca si politicienii romani au spus ca ar vrea un acord de tip precautionary. Eu zic ca daca-l vrem cu adevarat, il luam”, a spus Dan Bucsa, adaugand Romania se califica fara probleme pentru un acord PLL.

Daca noi suntem de acord cu un plan de reforme structurale, putem sa avem acordul, a subliniat Bucsa.

FMI a avertizat ca deficitul fiscal al Romaniei se va apropia de 3% anul viitor si va depasi acest nivel in 2017, pe fondul reducerilor masive de taxe si impozite si al majorarilor salariale, daca Guvernul nu identifica masuri compensatorii, recomandand o ţinta de 1,5%.

“Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intenţioneaza a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale – vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016 si peste acest nivel in 2017, daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital”, a declarat intr-un comunicat sefa misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie. Ea a aratat ca abordarea prociclica va induce un stimul la nivelul economiei intr-un moment in care acesta nu era necesar, avand in vedere cresterea economica, si va aseza datoria publica pe o traiectorie ascendenta.

“Planurile fiscale sunt raportate la o ţinta recomandata de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere in PIB si, data fiind neutralitatea ciclica, ar acomoda perspectivele actuale de crestere”, a mai spus Schaechter.