Cum se schimbă piețele de capital după listarea la bursă a SpaceX

Cum se schimbă piețele de capital după listarea la bursă a SpaceX

Reading Time: 4 minute

Cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) din istorie, derulată de SpaceX, a stârnit entuziasm în piețele globale dar și multe semne de întrebare legate de noua arhitectură bursieră globală.

Potrivit unei analize realizată de experții de la Frames, mecanismul prin care SpaceX a ajuns la această valoare ridică serioase semne de întrebare, iar modificările din regulamentele de funcționare ale Nasdaq riscă să transforme fondurile de index pasive dintr-un scut de protecție al economiilor populației într-un mecanism automat de achiziție la prețuri de bulă speculativă.

Compania de tehnologie spațială condusă de Elon Musk a atins o evaluare astronomică de 1,78 trilioane de dolari. Această cifră depășește de peste patru ori Produsul Intern Brut al României.

Și asta în condițiile în care SpaceX generează venituri anuale de aproximativ 19 miliarde de dolari. În spatele entuziasmului generat de explorarea cosmică, de poziția de leader pe segmentul lansărilor orbitale, se ascunde o arhitectură financiară extrem de complexă.

Potrivit analiștilor de la Frames, primul mare semn de întrebare este legat de valoarea sa pe piața financiară. În esență, din punct de vedere tehnic, SpaceX a solicitat un multiplicator de venituri de peste 90 de ori valoarea încasărilor actuale. Prin comparație, listarea istorică a platformei Facebook din 2012 s-a realizat la un multiplicator de 10 ori veniturile prognozate.

Pentru a justifica acest indicator, discursul oficial s-a mutat de la transportul spațial către promisiunea construirii unei viitoare infrastructuri globale de inteligență artificială, formată din centre de date amplasate direct pe orbită.

O strategie ingenioasă

Rădăcinile acestei evaluări masive își au originea în tranzacțiile realizate de Elon Musk în toamna anului 2022, spun experții.

Achiziția platformei Twitter pentru suma de 44 de miliarde de dolari a fost susținută de mari fonduri de capital privat, precum Andreessen Horowitz, Founders Fund și alți investitori internaționali. În primele luni, valoarea comercială a rețelei redenumite X a scăzut semnificativ.

Iar pentru a absorbi aceste pierderi fără a lichida activele, s-a apelat la o structură de fuziuni succesive. Platforma X a fost vândut in-house, pentru 45 miliarde de dolari, către noua companie de inteligență artificială xAI, iar ulterior xAI a fost integrată în structura financiară a SpaceX.

”Prin acest proces de redistribuire a titlurilor de valoare, investitorii privați care au finanțat preluarea Twitter dețin astăzi acțiuni în cadrul SpaceX. Pentru ca aceste profituri teoretice să fie transformate în bani gheață, era necesară deschiderea porților către piața publică, iar IPO-ul istoric lansat acum a deschis porțile’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

De ce a eliminat bursa NASDAQ filtrele de protecție pentru marii giganți?

Dincolo de deciziile de business luate de Elon Musk – este dreptul lui să își administreze companiile cum își dorește – un mare semn de întrebare, scos în evidență în piața financiară americană și cu reveberații aproape inexistente la București.

Structura clasică a unui IPO presupune alocarea a 90% din acțiuni către marii investitori instituționali și doar 10% către publicul larg.

SpaceX a modificat această proporție, direcționând 30% din volumul total de acțiuni către investitorii de retail. În jargonul bursier, o alocare masivă către publicul larg indică faptul că Elon Musk și-a dorit să pună în funcțiune un adevărat ,,aspirator financiar’’ care să absoarbă interesul publicului larg, mai ales din țările dezvoltate, pentru produsele sale.

”Multă publicitate, o imagine de câștigător, Elon Musk a mizat pe succesul său și, iată, i-a ieșit în ciuda semnelor de întrebare ale managerilor de fonduri legate de valoarea companiei listate”, afirmă Negrescu.
Mai interesant este însă un alt aspect, extrem de relevant privind tendința de viitor a piețelor bursiere.
Coincidență sau nu, asta rămâne de văzut, Bursa NASDAQ a modificat regulile privind modul în care noile firme listate pot intra în indicii bursieri precum NASDAQ-100.

Până în primăvara acestui an, regulamentul bursei includea o perioadă de maturizare (seasoning) de minimum un an, interval în care piața liberă putea evalua rapoartele financiare trimestriale ale unei companii noi înainte ca aceasta să fie inclusă în indice.

Bursa NASDAQ a modificat însă acest document prin introducerea Clauzei de Intrare Rapidă (Fast Entry Rule). Conform noilor reguli, o companie cu o capitalizare gigantică poate fi inclusă în indicele principal în doar 15 zile de tranzacționare de la debut.

Decizia a fost influențată de competiția acerbă cu New York Stock Exchange și London Stock Exchange Group pentru atragerea celui mai mare IPO din istorie.

”Rezultatul concret este că fondurile de index vor fi obligate automat prin algoritm să cumpere acțiuni SpaceX la prețul pieței, indiferent de evaluarea fundamentală. Și asta în condițiile în care aproape o treime din totalul investițiilor în acțiuni americane sunt plasate în instrumente pasive care replică indici precum NASDAQ-100’’, arată analiza Frames.

Transferul de risc, o realitate?

Ce înseamnă acest lucru? În esență, mecanismul face ca mare parte din acțiuni să fie cumpărate de acest fonduri care vor susține, practic, o bună parte din prezența SpaceX pe bursă.

”Acest lucru va deveni automat realitate în a 15-a zi după listare, când noua regulă NASDAQ intră în vigoare iar fondurile globale de pensii sunt obligate să cumpere automat titluri pentru a reflecta noua structură a indicelui. În timp ce fondurile pasive cumpără la prețuri maxime, iar unii investitori timpurii vor putea, dacă își doresc, să își lichideze deținerile înainte de expirarea perioadei standard de blocare de 180 de zile”, explică Negrescu.

După SpaceX, urmează OpenAI și Anthropic?

Potrivit analiștilor de la Frames, modificările legislative de pe platformele americane riscă să creeze un efect spectaculos la nivelul întregii industrii financiare și nu numai.

S&P 500, cel mai mare indice bursier de pe planetă, analizează în prezent eliminarea cerinței ca o companie să demonstreze profitabilitate contabilă înainte de a fi inclusă în structura sa.
O asemenea schimbare filozofică va deschide ușa pentru listarea unor giganți din zona inteligenței artificiale precum OpenAI sau Anthropic. Evaluat la sute de miliarde de dolari pe baza entuziasmului tehnologic, acest segment consumă volume uriașe de capital fără a genera fluxuri stabile de profit operational.

”Toți marii jucători din industria AI finanțează în prezent acest domeniu, investind sume de până la 20 de ori mai mari decât cele care ies drept câștig de pe urma acestor platforme AI. Altfel spus, subvenționează acest sistem care, mai repede sau mai târziu, se va transforma ori într-un fiasco financiar uriaș sau într-un alt tip de platformă în care accesarea serviciilor AI va ajunge la un preț care să permită marcarea unor profituri, adică de câteva ori mai mare decât în prezent’’, arată analiza Frames.

Potrivit analiștilor, indiferent cum se va rezolva problema finanțării sectorului AI, un lucru este sigur.

”Fără mecanisme stricte de reglementare, fondurile pasive destinate economiilor de pensii ale populației riscă să devină instrumente automate de salvare (bailout) pentru investitorii timpurii de capital de risc care au nevoie de lichiditate. Admirația justificată față de performanțele inginerești ale SpaceX nu trebuie să eclipseze analiza critică a modului în care activele reale sunt utilizate ca vehicule pe piețele de capital’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.