Românii din mediul urban reduc consumul de alcool: moderația și abstinența devin norme sociale

Românii din mediul urban reduc consumul de alcool: moderația și abstinența devin norme sociale

Reading Time: 3 minute

Un studiu național realizat de Bookingham, în parteneriat cu Punch Club, indică o schimbare clară în raportarea românilor din mediul urban la alcool: mai multă moderație, mai puțină presiune socială și o normalizare vizibilă a abstinenței. Tendința locală se înscrie într-un context mai larg, observat recent și în SUA, unde consumul de alcool începe să scadă constant.

Timp de decenii, consumul de alcool a fost tratat ca un element aproape implicit al socializării urbane: ieșirile în oraș, evenimentele de business, aniversările sau simplele întâlniri între prieteni aveau, aproape reflex, un pahar alături. Studiul realizat de Bookingham și Punch Club sugerează însă că această normalitate începe să se rescrie.

Datele sunt surprinzătoare nu printr-un gest radical, ci prin consistența lor. 38% dintre românii din mediul urban nu consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care consumă declară că au avut perioade de abstinență voluntară. Nu vorbim despre renunțări impuse medical sau religios, ci despre pauze asumate, deliberate, integrate firesc în stilul de viață.

Această schimbare este dublată de o mutație de percepție. Aproape jumătate dintre respondenți (45%) spun că nu mai consideră abstinența ceva ciudat, iar ideea presiunii sociale — mult invocată în discursul public — pare să se estompeze: doar 10% declară că beau din presiune socială. Cu alte cuvinte, decizia de a consuma sau nu alcool devine tot mai mult o alegere personală, nu o convenție.

De la exces la control

Poate cel mai relevant indicator pentru această schimbare de mentalitate este modul efectiv de consum. 89% dintre consumatori nu depășesc trei băuturi per sesiune, ceea ce contrazice direct imaginea excesului asociat ieșirilor urbane. În paralel, se schimbă și locul consumului: 66% preferă să consume alcool acasă, în timp ce doar 17% aleg cluburile.

Această mutare are implicații directe pentru industria ospitalității. Clubul, ca spațiu al consumului intens, pierde teren în fața unor contexte mai controlate, mai intime. Experiența contează mai mult decât cantitatea, iar alcoolul devine un acompaniament, nu centrul serii.

Alcoolul și emoțiile: o asociere diferită

Un alt rezultat interesant ține de relația dintre alcool și starea emoțională. 79% dintre respondenți spun că beau mai degrabă în momente fericite decât în cele de tristețe. Consumul nu mai este asociat predominant cu evadarea, cu stresul sau cu compensarea emoțională, ci cu socializarea și celebrarea.

Este o diferență subtilă, dar importantă, care sugerează o repoziționare culturală: alcoolul nu mai este „supapă”, ci opțiune ocazională.

România, în pas cu o tendință globală

Această schimbare nu este izolată. La începutul lui 2026, The New York Times a publicat o amplă analiză bazată pe date epidemiologice și studii sociologice din SUA, care arată o scădere constantă a consumului de alcool, mai ales în rândul femeilor și al generațiilor tinere. Articolul evidențiază o combinație de factori: preocuparea pentru sănătate pe termen lung, atenția pentru sănătatea mentală, dar și apariția unor alternative sociale care nu mai au alcoolul ca punct central.

Diferența majoră față de România este una de discurs, nu neapărat de comportament. În SUA, reducerea consumului este intens discutată public, integrată în conversații despre wellbeing, politici de sănătate și schimbări generaționale. În România, datele sugerează că transformarea se produce mai tăcut, fără etichete sau campanii, dar cu efecte clare în viața de zi cu zi.

Ce înseamnă asta pentru business

Pentru restaurante, baruri și platforme din zona HoReCa, studiul ridică o întrebare esențială: cum arată oferta într-o piață în care o parte semnificativă a clienților fie nu consumă alcool, fie îl consumă moderat? Răspunsul nu este renunțarea la alcool, ci diversificarea experienței: opțiuni fără alcool, cocktailuri low-alcohol, contexte de socializare care nu mai gravitează exclusiv în jurul băuturii.

Studiul Bookingham indică o schimbare de paradigmă: nu dispare consumul, ci se schimbă sensul lui. Iar pentru brandurile care înțeleg această nuanță, datele pot deveni un instrument strategic, nu doar o curiozitate statistică.

Concluzia studiului arată așa: „Datele studiului conturează o societate care nu a renunțat la alcool, dar l-a repoziționat în viața sa. Consumul dictat de presiunea grupului sau de dorința de a îneca un necaz este înlocuit treptat de consumul conștient, moderat și asociat cu momente pozitive.

Este o redefinire a stilului de viață urban, unde a nu bea sau a bea puțin nu mai este stigmatizat, ci devine o alegere personală respectată. Fie că bei, fie că nu bei, important este să o faci conștient și să o faci pentru tine, nu pentru alții„.