Finanțe

Secretele tezaurului BNR4 min

21/05/2019 3 min read

author:

Secretele tezaurului BNR4 min

Reading Time: 3 minute

Rezerva Băncii Naționale a României are astăzi 103,7 tone de aur, iar Adrian Vasilescu, consilier de strategie al băncii, ne-a fost ghid într-o plimbare prin Palatul Vechi al băncii, prin istoria aurului BNR, dar și a leului românesc. 

Rezerva de aur a BNR are o istorie complicată, ca și cea a României. A fost legată de baterea de monedă, ca semn de independență, a crescut sau a scăzut ca număr de tone sau ca valoare. Sediul central al BNR este format din două clădiri – Palatul Nou, cu fațada către strada Doamnei, și Palatul Vechi, cu fațada către strada Lipscani.

Sala de marmură, fostă sală a Ghișeelor, are o “acustică stricată”, astfel că discuțiile purtate la unul dintre ghișee nu erau auzite de la celelalte ghișee.

Sala de marmură din Palatul Vechi, fostul Hol al ghișeelor, este cea mai mare sală din clădirea BNR. Impunătoare, cu o înălțime de circa 15 metri, sala era destinată funcționarilor băncii și relațiilor cu publicul, iar configurația respectă tiparul epocii. În secolul al XIX-lea, clădirile băncilor importante din Europa au preluat imaginea specifică burselor și băncilor secolelor XVI – XVII din Anvers, Amsterdam și Londra. Aceste instituții aveau locurile de schimb organizate în jurul unei curți interioare dreptunghiulare, descoperite, delimitate de parterul și etajul I al clădirii, iar arhitecții de la sfârșitul secolului al XIX-lea au acoperit tradiționala curte interioară cu structuri metalice. Sala de marmură a fost dezvoltată pe două niveluri – la parter erau fixate ghișeele și în fiecare pilastru era montată o casă de bani, care, astfel, se afla la îndemâna funcționarului de la ghișeu.

Dar până să intri in bancă trebuia să treci prin “Camera Adevărului”. Când la Banca Națională se făceau operațiuni, aici se verifica bonitatea celor care intrau, iar cei cunoscuți ca rău platnici sau cu probleme penale nu aveau acces în bancă.

“Cui îi revine titlul de proprietate asupra aurului din rezerva BNR și în ce condiții? Desigur, poporului român, Banca Națională fiind persoana juridică în drept să administreze aurul în numele poporului român, ca un bun gospodar”, spune Adrian Vasilescu, consilier strategie BNR

Cea mai spectaculoasă este însă camera blindată, în care se află lingourile. Este, de fapt, un seif etanș, închis cu un sistem de două chei la care se adaugă un sistem de siguranță modern, unde sunt expuse, ca într-o casetă de bijuterii, patru tipuri de lingouri de aur – cel mai mic, de 1 kilogram, este elvețian, iar celelalte sunt din SUA, URSS și unul din exploatările din munții României. Lingourile sunt înconjurate de monede de aur – circa 53 de kilograme de metal prețios care, în ziua când am vizitat muzeul BNR, valorau 2 milioane de euro. Camera blindată este amenajată ca o călătorie imaginară pe harta geografică a lumii, pentru a descoperi principalele zăcăminte de aur, inclusiv cele din România, astfel că sunt expuse și câteva tipuri de zăcăminte aurifere – un filon aurifer și flori de mină conținând elemente native de aur pe matrice de cuarț.

În rezerva BNR sunt astăzi 103,7 tone de aur. Cu această rezervă, România ocupă un loc bun în clasamentul mondial. World Official Gold Holdings a refăcut recent topul celor 100 de țări care au rezerve de aur în băncile centrale, în vârf fiind Statele Unite, cu o rezervă de 8.133,5 tone de aur, în timp ce locul 100 este ocupat de Yemen, cu 1,6 tone de aur. Topul este împărțit în 11 calupuri, de câte 10 țări. Pe primele 10 locuri, după Statele Unite vin Germania, Fondul Monetar Internațional, Italia, Franța, China, Rusia, Elveția, Japonia, Olanda. Marea Britanie e în calupul al doilea, pe locul 17. Suedia – în calupul al treilea, pe locul 28. În calupul al patrulea, sunt România pe locul 35, Polonia pe locul 36, iar fix înaintea țării noastre, pe locul 34, se află Banca Reglementelor Internaționale.

În pilaștrii Sălii de Marmură, seifurile unde pe vremuri funcționarii băncii depuneau monetarul zilnic sunt astăzi transformate în vitrine.

Foto: Vali Mirea

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 332 (mai 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE