Oana Țoiu: „Relația româno-polonă se află într-un moment foarte bun, poate cel mai bun din istorie”

Oana Țoiu: „Relația româno-polonă se află într-un moment foarte bun, poate cel mai bun din istorie”

Reading Time: 8 minute

Biz a aflat de la ministra afacerilor externe, Oana Țoiu, cum arată azi relațiile bilaterale România – Polonia și cum au evoluat ele în trei direcții cheie: diplomație, economie și cultură.

Cum evaluați, în acest moment, stadiul relației bilaterale dintre România și Polonia, din perspectiva celor trei piloni principali: economie, diplomație și cultură?

România și Polonia împărtășesc un Parteneriat Strategic solid, cuprinzător și extrem de dinamic, cooperarea bilaterală subsumată acestuia declinându-se pe multiple paliere, între care, desigur, la loc de frunte chiar, și cele enunțate de dumneavoastră.

Dialogul politic este unul extrem de intens, fapt evidențiat, cu prisosință, de succesiunea de interacțiuni la cel mai înalt nivel din prima parte a acestui an, respectiv de vizita oficială la Varșovia a președintelui României, urmată de participarea șefului statului polon la summit-ul B9 de la București și întrevederea bilaterală, din marja acestuia, cu omologul român, precum și de vizita în capitala Poloniei a președintelui Senatului României, respectiv a mea, în calitate de ministru al afacerilor externe, în contextul marcării Zilei Solidarității româno-polone (în sine un indiciu important al calității relației noastre bilaterale).

Interacțiunea economică se află, la rândul său, pe un plan constant ascendent, atât din perspectiva schimburilor comerciale bilaterale, care au crescut, în ultimii ani, cu aproape 1 miliard de euro anual, cât și al investițiilor reciproce, numărul companiilor poloneze prezente pe piața românească, dar și al celor românești din Polonia multiplicându-se rapid.

Schimburile culturale sunt extrem de intense, culminând, după cum probabil cunoașteți, cu recent încheiatul Sezon Cultural România-Polonia, pe parcursul căruia (vorbim de un an și jumătate) s-au derulat aproximativ 500 de evenimente culturale în ambele țări.

Ca să rezum – relația româno-polonă se află într-un moment foarte bun, poate cel mai bun din istorie, țările noastre fiind legate nu doar de istoria și geografia comune, ci și de preocupări, interese și obiective împărtășite, în multiple domenii, începând cu cel securitar, și într-o proiecție temporală pe termen lung.

Comerțul bilateral România–Polonia a ajuns la niveluri record în ultimii ani, depășind 11 miliarde de euro în 2023 și fiind estimat la aproximativ 12 miliarde de euro anual în prezent. Ce sectoare considerați că au cel mai mare potențial de creștere în continuare?

Un volum al schimburilor comerciale de peste 12 miliarde de euro (care reprezintă, practic, o triplare a acestora pe parcursul unui singur deceniu) sugerează, din start, o diversitate amplă, dacă pot spune așa, în ce privește domeniile care le generează. Dacă ar fi însă să ofer exemple concrete de arii în care comerțul bilateral excelează  și în care oferă, de asemenea, și cele mai promițătoare perspective, m-aș referi la sectoarele tradiționale și complementare din ambele țări, care produc și exportă mașini, aparate și echipamente electrice; vehicule, aeronave, vase și echipamente; metale comune și articole metalice; mase plastice și cauciucuri; produse alimentare, băuturi și tutun, materiale textile și articole din acestea.

Există și alte produse românești noi, pentru care au fost depuse, în ultima vreme, eforturi pentru a fi introduse pe piața poloneză, cum ar fi vinurile, produse ale industriei de apărare, produsele chimice etc..

România are un deficit comercial în relația cu Polonia, deși schimburile cresc constant. Ce măsuri diplomatice sau economice poate susține MAE pentru a stimula exporturile românești pe piața poloneză?

Pe măsura creșterii volumului total al schimburilor comerciale bilaterale se perpetuează, e adevărat, și balanța negativă pentru țara noastră. Acest lucru este explicabil, într-o oarecare măsură, strict obiectiv, dacă e să ne raportăm la dimensiunile economiilor celor două state. La fel de adevărat însă este, în același timp, faptul că există un potențial semnificativ pentru exporturile românești pe piața polonă, fundamentat tocmai pe dimensiunea acesteia (38 de milioane de oameni), dar și pe calitatea general recunoscută a produselor românești.

Ceea ce trebuie să facem mai bine, ca țară, este să explicăm producătorilor și întreprinzătorilor români avantajele oferite de piața polonă și să stimulăm apetitul acestora pentru extinderea afacerilor lor în afara granițelor țării, iar aici responsabilitatea primă revine instituțiilor statului cu atribuții pe zona economică (ARICE), în timp ce misiunile diplomatice ale României, alături, desigur, de diferitele categorii de producători interesați de exportul produselor lor, au ca sarcină promovarea a ceea ce se cheamă ”brand”-ul de țară asociat produsului respectiv. Nu poți vinde, de exemplu, vin românesc în țara X, dacă opinia publică din țara X nu are o percepție pozitivă suprapusă, pre-existentă, asupra celor două noțiuni – ”vin” și ”România”.

În contextul în care peste 700 de companii românești activau în Polonia în 2025, ce oportunități concrete vedeți pentru extinderea prezenței antreprenorilor români acolo?

Numărul companiilor românești care au intrat, în ultima vreme, pe piața polonă, este în creștere, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure, inclusiv pentru că ilustrează succesul demersurilor de persuadare și stimulare la care am făcut referire mai sus. În același timp, trebuie menționate și facilitățile oferite de guvernul polon, care au contribui la consolidarea prezenței investiționale românești în Polonia, între care scutiri de impozit pe venit pentru perioade de 10 până la 15 ani, subvenții specifice de la bugetul de stat, acces la programe de sprijin UE – disponibile în cadrul programelor naționale și regionale pentru inovare, digitalizare și energie verde, granturi guvernamentale, care oferă sprijin pentru proiecte de investiții selectate, adesea legate de dezvoltarea sectoarelor auto sau de cercetare și dezvoltare etc..

Participarea la proiectele înscrise în Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei oferă, de asemenea, oportunități încă insuficient neexploatate.

Ce rol poate avea diplomația economică în conectarea mai bună a companiilor românești cu parteneri, distribuitori și investitori din Polonia?

Pentru a putea veni în mod eficient în sprijinul concret al companiilor românești, diplomația economică românească are la îndemână o serie de instrumente, aflate la îndemâna instituțiilor naționale abilitate, precum finanțarea unor programe dedicate de promovare a unor produse românești cu potențial pe piața polonă (de exemplu, vinurile); încurajarea companiilor românești din diverse domenii în sensul participării active și constante la evenimente expoziționale din Polonia; încurajarea, prin programe specifice de sprijin pentru internaționalizare, a dezvoltării rețelelor externe de distribuție a producătorilor din orice domeniu, din România.

În acest context, aș vrea să salut lansarea unei inițiative care va contribui cu siguranță la consolidarea legăturilor economice dintre România și Polonia, este vorba despre  Polish Business Club. Am fost invitată să particip la finalul lunii mai, la București, la primul eveniment al acestei organizații care își propune să aducă împreună profesioniști din domenii variate, să valorifice expertiza juridică, instituțională și, mai ales, de business a acestora, cu misiunea de a susține și accelera dezvoltarea mediului de afaceri din Polonia și România.

Polonia este una dintre cele mai mari economii din UE și continuă să aibă o evoluție solidă. Cum poate România să valorifice această dinamică pentru a atrage investiții, tehnologie și know-how polonez?

La 30 aprilie 2026 (n.r. sursa: ONRC), în România erau înregistrate 1881 companii cu capital polonez (0,65% din numărul total al companiilor cu capital străin din țara noastră), valoarea totală a capitalului social subscris fiind de 584,15 milioane EUR (1,14% din totalul investițiilor străine din România). Este demn de menționat, totodată, faptul că numărul companiilor poloneze din țara noastră a crescut în ultimii 5 ani cu o medie de cca. 100 companii noi pe an (una la fiecare trei zile, practic), în domenii dintre cele mai diverse, precum industria chimică, alimentară, a materialelor de construcții, producției de ambalaje metalice ușoare, transporturi, turism, activități comerciale, IT.

Sigur că această prezență semnificativă și în creștere a investitorilor polonezi în România demonstrează în sine atractivitatea pieței românești și poate acționa ca factor de multiplicare, și în viitor, a investițiilor poloneze în țara noastră. În același timp însă, este nevoie în continuare de acțiuni ferme din partea autorităților naționale, în special în ce privește evidențierea sectoarelor cu cel mai semnificativ potențial, respectiv a celor mai atractive pentru potențialii investitori, precum IT, turism, energie și FMCG (fast moving consumer goods) etc..

Am intensificat, în acest sens, în ultimii ani, prin Ambasada noastră din Polonia și BPCE Varșovia, organizarea și participarea la seminarii economice în principalele voievodate din Polonia, punând accentul pe prezentarea oportunităților de investiții în țara noastră; punerea în aplicare a acordurilor de cooperare semnate între guvernele celor două țări, instituțiile, asociațiile, camerele de comerț, institutele de cercetări și firmele din cele două țări, în vederea identificării de noi oportunități de export și cooperare sau atragere de investiții; folosirea mai eficientă a Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Polono-Română (cu sediul la Varșovia); inserarea de sesiuni dedicate României în cadrul congreselor economice / forumurilor de afaceri și investiții / seminariilor organizate în Polonia; colaborare la organizarea unor misiuni economice poloneze în România, în vederea atragerii de investiții poloneze (ex. Camera de Comerț și Industrie Bilaterală Polono-Română); vizite în Polonia ale demnitarilor și delegațiilor din ministerele românești cu portofolii economice; participări ale delegațiilor oficiale românești la conferințele și alte evenimente de amploare din domeniul economic, organizate în Polonia.

Aș menționa aici, cu titlu de exemplu, cea mai mare acțiune organizată în 2026, respectiv participarea președintelui României la evenimentul organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română (PRBCC) cu ocazia Zilei Solidarității Româno-Polone din 5 martie, care a reunit a reunit 112 reprezentanți români și poloni ai unor firme/instituții din mediul de afaceri din ambele state.

Ce domenii considerați prioritare pentru cooperarea economică româno-polonă în următorii ani: energie, infrastructură, IT, industrie de apărare, agricultură sau logistică?

Domeniile enunțate de dumneavoastră sunt identificate corect drept priorități ale agendei de cooperare economică româno-polonă. Ceea ce aș ajusta însă ar fi ordinea de prezentare a acestora, în funcție de criteriul menționat al priorității, după cum urmează: industria de apărare  – un domeniu esențial în contextul actual de securitate; energie – România poate beneficia de experiența de succes a Poloniei în privința diversificării, în timp record, a surselor de aprovizionare cu energie, a producției de energie electrică și combustibili la un preț de natură să asigure competitivitate ridicată economiei, în timp ce pentru Polonia prezintă interes expertiza României în ce privește producerea de energie nucleară, precum și perspectiva unor eventuale investiții în companiile energetice din țara noastră; IT; agricultură; infrastructura – pe lângă investițiile în dezvoltarea rețelelor rutiere și de cale ferată naționale, cele două țări promovează în comun, în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, proiecte majore de interconectare la nivel regional, precum Rail2Sea și Via Charpatia; logistică – observăm o competiție benefică în acest sector a firmelor românești și poloneze pe piața europeană și nu numai, inclusiv apetitul în creștere de a realiza centre logistice de către firmele poloneze în România, în considerarea poziției geografice a țării noastre.

Trebuie încurajată, în același timp, cooperarea economică româno-polonă, mai dinamică, pe terțe piețe.  

În plan diplomatic, cât de importantă este coordonarea dintre România și Polonia în cadrul UE și NATO, mai ales într-un context regional marcat de provocări de securitate?

Într-un cuvânt – ”esențială”. Nu importantă, ci esențială, indispensabilă chiar pentru securitatea nu doar a statelor noastre, ci și a întregii regiuni. Dată fiind similitudinea, până la identitate, a provocărilor de securitate cu care ne confruntăm, cooperarea și coordonarea în materie dintre România și Polonia s-au consolidat permanent după momentul zero, să-l numim așa, al agresiunii Rusiei împotriva Georgiei, din august 2008.

Consecința imediată a acesteia a fost stabilirea Parteneriatului Strategic româno-polon, în 2009, actualizat în 2015, urmate de co-inițierea Formatului București 9 (al cărui ultim summit a avut loc, recent, la București). Nu trebuie omis, totodată, rolul de mobilizare și coordonare a pozițiilor statelor de pe Flancul Estic al Alianței pe care România și Polonia și l-au asumat, împreună, în cadrul NATO, precum și cel de piloni ai transatlanticismului în regiunea noastră.

Sezonul Cultural România–Polonia 2024–2025 a creat o premieră în relația bilaterală. Cum poate această cooperare culturală să susțină și relația economică și de imagine dintre cele două țări?

Sezonul Cultural România-Polonia a reprezentat nu doar o premieră în istoria relațiilor bilaterale, ci a fost, totodată, doar al doilea pe care România l-a organizat în relație cu un stat terț, după cel cu Franța. Acest lucru este extrem de relevant, pentru că subliniază, pe de o parte, soliditatea și caracterul istoric al relațiilor noastre bilaterale, dar și, pe de altă parte, afinitățile indiscutabile dintre cetățenii noștri.

Acest sezon și interacțiunile strânse derulate pe parcursul său creează nu doar premise extrem de favorabile continuării și aprofundării colaborării în domeniul artistic și cultural (pe care suntem datori să le valorificăm), ci au reprezentat, totodată, și veritabile instrumente de promovare a țărilor noastre în rândul cetățenilor celuilalt stat, nu doar din perspectivă culturală, cât și turistică, de exemplu.

Am menționat mai devreme cele peste 500 de evenimente culturale organizate, în total, de-a lungul sezonului. Adaug, acum, faptul că acestea au avut loc în zeci de orașe de pe teritoriul celor două state, respectiv că la ele au participat câteva sute de mii de cetățeni. Vă asigur că fiecare dintre aceștia a plecat de la concert, din sala de proiecție sau din cea de teatru cu sâmburele dorinței și curiozitatea de a explora în detaliu tot ce are de oferit România sau, respectiv, Polonia.

Dacă ar fi să numiți o singură oportunitate strategică pe care mediul de afaceri românesc ar trebui să o urmărească imediat pe piața poloneză, care ar fi aceea și de ce?

Răspunsul la această întrebarea rezultă implicit din lista priorităților de cooperare menționată mai sus. În contextul actual de securitate, revitalizarea industriei naționale de apărare nu reprezintă nu doar o prioritate strategică pentru fiecare dintre statele noastre, ci și o oportunitate extraordinară de cooperare din perspectivă economică.

Avem, din fericire, și cadrul instituțional necesar identificării și valorificării acestor oportunități, reprezentat de Acordul interguvernamental de cooperare în domeniu, respectiv de Comisia mixtă creată în baza acestui acord și operaționalizată recent, la 19 mai 2026.

Biz Polonia este un proiect editorial internațional Revista Biz
Powered by BLIK România
Parteneri: Impact SEE, Wyborowa, Ostoya, PRBCC