Sustinem inovatia

Stiinta care salveaza vieti7 min

16/05/2013 4 min read

author:

Stiinta care salveaza vieti7 min

Reading Time: 4 minute

<p> <strong>Progresele in medicina au dus la eradicarea multor boli, la vindecarea altora si la prelungirea sperantei de viata. Dar lupta contra maladiilor nu se opreste niciodata, iar romanii au contribuit si continua sa contribuie din plin la ea.</strong></p> <p>  </p> <p> Asa cum omenirea a castigat “Razboiul lumilor”, insulina a castigat razboiul cu diabetul. Legatura dintre cele doua batalii o face chiar H.G. Wells, autorul celebrului roman SF, care suferea de diabet. O contributie decisiva dar, din pacate, prea putin recunoscuta la nivel international la sintetizarea insulinei a fost cea a romanului Nicolae Paulescu. In 1921, medicul si cercetatorul roman a publicat rezultatele cercetarilor sale privind  actiunea extractului pancreatic in cazurile de diabet. Paulescu separase o substanta activa antidiabetica din pancreasul bovin, pe care o denumeste pancreina. Desi rezultatele cercetarilor sale au fost publicate cu cel  putin 8 luni inainte de anuntarea descoperirii insulinei de catre canadienii Frederick Grant Banting si Charles Herbert Best, o problema de traducere, dar si lipsa fondurilor pentru continuarea cercetarilor de catre Paulescu  l-au privat pe acesta de onoarea pe care o merita.</p> <p>  </p> <p> Romanului i-a lipsit, practic, ultimul pas: sintetizarea unui extract pancreatic eficace in tratamentul diabetului la om, cercetarile sale limitandu-se la animale. In 1974 insa, un alt roman scria istorie in medicina, primind  premiul Nobel pentru activitatea sa de pionierat in domeniul biologiei celulare. George Emil Palade, ginere al celebrului industrias roman interbelic Nicolae Malaxa, a plecat in 1946 in SUA, unde, prin cercetarile sale, a devenit fondatorul biologiei moleculare celulare, oferind explicatia mecanismului celular al productiei de proteine: corpusculii lui Palade, particule intracito plasmatice la nivelul carora se realizeaza biosinteza proteinelor in celule.</p> <p>  </p> <p> Inainte de acesti doi cercetatori, Victor Babes a fost unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, publicand in 1885 impreuna cu francezul Andre-Victor Cornil primul tratat de bacteriologie din lume. Babes a descoperit valoarea serului imun, care neutralizeaza microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala de imunizare antirabica.</p> <p>  </p> <p> <strong>PREMIERELE DOCTORULUI BURNEI</strong></p> <p> Traditia scolii romanesti de medicina continua prin oameni extraordinari cum este profesorul Gheorghe Burnei, chirurg ortoped care a realizat in premiera mondiala o operatie de realizare a unei reconstructii de torace ce prezenta sindromul de insuficienta toracica indus de o malformatie congenitala in cadrul sindromului Marfan. “Dispozitivul l-am gandit eu pentru operatie. Doua lucruri s-au facut aici. Mai intai, operatia de reconstructie a toracelui si refacerea coastelor, care erau foarte deformate. S-a introdus un splint elastic si acesta a permis refacerea coastelor asa cum ar trebui sa fie. A doua chestiune a fost marirea de volum a toracelui prin distractare laterala. A fost o interventie in premiera in lume”, povesteste doctorul Burnei pentru revista Biz.</p> <p>  </p> <p> Nu este prima inovatie a chirurgului roman in varsta de 60 de ani. In urma cu zece ani, acesta a realizat o alta premiera: osteosinteza in dublu X pentru fracturile de cot la copii printr-o tehnica de implantare speciala, care ii apartine. “Copiii pleaca de aici fara imobilizare in aparat fixat. A treia zi pot sustine mana. Mobilizarea incepe a doua zi postoperator. Metoda este apreciata fiindca, in astfel de cazuri, complicatiile erau extraordinar de multe si de grave, incluzand si paralizia de nerv”, arata Burnei. Ca orice doctor de exceptie, profesorul Gheorghe Burnei nu aduce deloc vorba despre bani sau faima, ci vorbeste despre bucuria de a vindeca oamenii. Dar nu-si ascunde dezamagirea privind lipsa de sprijin din partea statului: “Satisfactia mea? Ma cauta lumea sa ma felicite de peste tot si mereu. Din partea organelor statului nu a existat vreo recunoastere. In ultima perioada de timp toti pacientii imi spun: «Va multumim din suflet, domnule profesor, ca nu ne-ati parasit». Ei sunt multumiti ca mai pot beneficia de serviciile mele aici si ca nu am plecat in strainatate”. Cand, in urma cu 2-3 ani, a aparut ideea unei posibile plecari in strainatate, apelurile pacientilor au venit in numar atat de mare, incat a fost nevoit sa-si inchida telefonul, fiindca acesta suna incontinuu si il impiedica in munca din spital. Dar s-a razgandit. “Am aici familie – sotia mea este medic oftalmolog la spitalul Sf. Ioan din Bucuresti, copiii sunt si ei medici, baiatul este medic ortoped la spitalul ortopedic de adulti Floreasca, iar fata este medic ginecolog la spitalul Elias”, arata doctorul Burnei.</p> <p>  </p> <p> In medicina, inovatia vine mai ales dupa o experienta vasta intr-un domeniu, iar doctorul Burnei nu face  exceptie. “Ideile imi vin dintr-o experienta de 34 de ani, in urma a peste 15.000 de operatii. Copiii vin la spital si unii prezinta forme cu totul deosebite”, spune seful Clinicii de Ortopedie Pediatrica de la Spitalul “Marie Curie” din Bucuresti. Mentorul sau a fost o alta legenda a chirurgiei pediatrice, Alexandru Pesamosca. Deja, faima doctorului Burnei a depasit granitele tarii, doar ca pacientii din strainatate intampina probleme de ordin birocratic plus diferente de confort fata de spitalele din strainatate.</p> <p>  </p> <p> <strong>LUPTA CONTRA AUTISMULUI</strong></p> <p> Un roman se afla in primele randuri ale cercetarilor referitoare la cauzele autismului. Sergiu Pasca are 30 de ani si este de patru ani cercetator la Universitatea Stanford, din Statele Unite. Acolo a realizat un studiu in care a reusit obtinerea neinvaziva de neuroni de la pacienti cu sindrom Timothy, o forma rara de autism, pornind de la celule din piele. Pasca a identificat anomalii specifice in aceste celule si a identificat o substanta capabila sa le inverseze. Rezultatele au fost publicate in prestigioasa revista “Nature Medicine”, iar articolul a fost numit de National Institute of Mental Health printre cele mai importante 10 studii ale anului 2011. Sergiu studiaza de 10 ani autismul, de cand era student al Facultatii de Medicina din Cluj-Napoca, iar de patru ani este cercetator postdoctoral la Stanford.</p> <p>  </p> <p> <strong>INOVATIILE ROMANILOR</strong></p> <p> <span style=”color:#ff0000;”><strong>IERI</strong></span></p> <p> <strong>Insulina – Nicolae Paulescu</strong></p> <p> A sintetizat pancreina, o substanta activa antidiabetica din pancreasul bovin. Pasul urmator spre insulina a fost facut de cercetatori canadieni.</p> <p>  </p> <p> <strong>Biologia moleculara celulara – George Emil Palade</strong></p> <p> Premiul Nobel pentru explicatia mecanismului celular al productiei de proteine, realizata de corpusculii lui Palade.</p> <p>  </p> <p> <span style=”color:#ff0000;”><strong>AZI</strong></span></p> <p> <strong>Autism – Sergiu Pasca</strong></p> <p> A realizat un studiu asupra cauzelor autismului in care a reusit obtinerea neinvaziva de neuroni de la pacienti cu sindrom Timothy, o forma rara de autism, pornind de la celule din piele.</p> <p>  </p> <p> <strong>Chirurgie – prof. Gheorghe Burnei</strong></p> <p> Chirurgul ortoped a realizat in premiera mondiala o reconstructie de torace cu sindrom de insuficienta toracica indus de o malformatie congenitala in cadrul sindromului Marfan.</p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE