Studiu național despre fraudele financiare online: Fraudatorii nu discriminează după vârstă și își rafinează metodele

Studiu național despre fraudele financiare online: Fraudatorii nu discriminează după vârstă și își rafinează metodele

Reading Time: 4 minute

O persoană cu vârsta de peste 50 de ani a auzit, în medie, de 7 tipuri de fraude online din 13 analizate, însă asta nu o împiedică să devină victimă, atunci când este vizată direct, după cum arată datele unei cercetări realizate cu suportul ING Bank România. La nivelul populației generale, reprezentanții băncii au observat că fraudele digitale vizează din ce în ce mai frecvent persoanele juridice, producând adesea prejudicii consistente. Doar 37% dintre participanții la studiu au afirmat că nu au experimentat niciun fel de fraudă.

Marți, în cadrul ING SAFE Talks au fost prezentate rezultatele primului studiu național despre fraudele financiare din mediul online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, împreună cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, parte a campaniei „Nesupus Fraudelor”.

„Cel mai important lucru este că vedem că inteligența artificială este acum combinată cu partea de psihologie. Mecanismul prin care atacatorii reușesc să manipuleze persoana ține foarte mult de cunoștiințe psihologice. (…) Nu trebuie să luăm în calcul că se aplică doar celor care sunt mai puțin educați. În ceea ce vedem noi, avem persoane de toate vârstele, din toate categoriile sociale și observăm că pentru fiecare categorie există o metodă care se poate aplica”, a precizat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention ING Bank.

„Cea mai activă digital categorie de seniori o reprezintă cei între 50-59 de ani. 97% dintre aceștia folosesc internetul, 95% folosesc WhatsApp-ul, 89% folosesc aplicațiile bancare, iar 85% fac plăți online. Exact aceasta este categoria care raportează și cea mai mare medie a fraudelor experimentate. Concluzia este una simplă, cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât avem nevoie de competențe digitale mai solide. Linkurile suspecte sunt cunoscute de 63% dintre respondenți. Însă atunci când discutăm despre experiențele reale, 33% dintre respondenți spun că au primit astfel de linkuri, 24% au întâlnit oferte cu prețuri nerealist de mici, 20% au primit mesaje sau apeluri care imitau banca. Aceste date ne arată foarte clar unde ar trebui concentrate campaniile de prevenție pe care le organizăm.

Studiul vorbește și despre familie. Respondenții declară că persoanele apropiate au trecut în medie prin 1,8 tipuri de fraude.
Într-o treime dintre aceste cazuri au existat și pierderi financiare”, a indicat Alexandra Dobre, Președinte, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.

Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%).

Primul studiu național despre fraudele financiare din mediul online în rândul persoanelor de peste 50 de ani arată că 89% dintre respondenții care s-au confruntat cu înșelătorii nu au avut pierderi financiare importante. „Acest lucru arată că foarte mulți dintre aceștia reușesc să identifice tentativa înainte ca ea să producă efecte ireversibile”, consideră Alexandra Dobre.

În cadrul conferinței, reprezentanții Poliției Române au vorbit și despre dificultatea recuperării prejudiciilor în cazul unor fraude digitale, indicând o sumă de doar 11 milioane de lei recuperată la nivel național în 2025 și 19 milioane de lei în primele șase luni ale acestui an. În rândul veștilor bune, Poliția a soluționat peste 10.000 de dosare de criminalitate informatică în primul semestru din 2026, iar în lucru la nivelul structurilor specializate sunt aproximativ 72.000 de dosare.

În cadrul evenimentului, ING Bank România a lansat ecosistemul ING SAFE, reunind inițiativele băncii dedicate prevenirii fraudelor și protejării clienților, precum și noi funcționalități de securitate.

ING SAFE Call este un nou serviciu de securitate destinat protejării clienților împotriva tentativelor de fraudă financiară.  Atunci când sistemele de monitorizare ING Bank identifică o plată care se abate de la comportamentul obișnuit al clientului, acesta primește automat un apel telefonic de verificare de la numărul dedicat 0374647233 (adică 037INGSAFE). În cadrul apelului, clienții ING Bank pot confirma sau respinge tranzacția: apasă 9 dacă recunosc și confirmă plata sau apasă 1 dacă nu recunosc tranzacția sau au fost manipulați să o efectueze. Prin noua funcționalitate ING SAFE Button, clienții își vor putea bloca accesul la conturile lor direct din Home’Bank, în cazul în care au o suspiciune de fraudă.

„Protejarea clienților împotriva fraudelor financiare este o prioritate permanentă pentru ING Bank România. Investim constant atât în tehnologii de prevenție și monitorizare, cât și în dezvoltarea unor noi funcționalități care îi ajută pe clienți să identifice și să evite tentativele de fraudă înainte ca acestea să producă efecte. Prin lansarea ecosistemului ING SAFE reunim toate aceste inițiative într-o abordare integrată, care combină inovația tehnologică, educația și parteneriatului cu autoritățile,”, a spus Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Studiul a fost realizat de EXACT Business Solutions în perioada mai -iunie 2026 pe un eșantion de 701 persoane bancarizate, considerat relevant la nivel național pentru segmentul de vârstă 50+. Studiul cantitativ are o marjă de eroare de ±3,7% și un nivel de încredere de 95%.