Vinurile românești se reinventează

© Superanry | Dreamstime.com

Producătorii de vin au înțeles că dacă vor să se diferențieze pe o piață puternic concurențială, miza câștigătoare o reprezintă soiurile locale de struguri. Astfel, cramele care duc mai departe tradiția viticolă din zonele pe care le reprezintă pun accent tot mai mult pe soiuri precum Fetească neagră, Fetească regală, Negru de Drăgășani sau pe variații locale al soiurilor internaționale precum Tămâioasa românească sau Busuioaca de Bohotin.

Soiurile locale sunt cele care ne diferențiază și pun vinurile românești pe harta mondială a exportatorilor de vin. „În ultimii 10 ani, în România au apărut foarte multe crame noi, iar multe dintre acestea mizează pe soiurile locale care au început să își arate potențialul și pot sta la orice masă alături de alte vinuri produse din soiuri internaționale. Pentru consumatorul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa, dar și pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.

Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey și proprietarul cramei Bauer, spune că românii trebuie să redescopere soiurile româneşti de viţă-de-vie. “Trăim în clișee, ni se pare că iarba e mai verde în străinătate. România are un potenţial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma într-un atu”, spune Bauer.

În România, mai puţin de un sfert din suprafaţa cu viţă-de-vie este acoperit cu soiuri româneşti, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV). Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de peste 183.000 de hectare, poziţie ce plasează piaţa locală pe locul zece la nivel mondial.

Aurelia Vişinescu, enolog şi asociat la Domeniile Săhăteni, spune că face vin de 25 de ani și întotdeauna a acordat o atenţie deosebită soiurilor românesti. “Lucrez cu Feteasca Neagră din ’98. Soiurile locale sunt foarte valoroase şi le promovăm la târguri internaţionale la care participăm”, spune Aurelia Vişinescu.

Oliver Bauer spune că 20% din vinurile produse la Știrbey merg la export și 85% dintre acestea sunt soiuri autohtone, cele mai mari piețe fiind Anglia și Germania. “Degeaba faci cel mai bun Bordeaux, dacă e doar o copie! Dacă vine cineva la mine, primește vin local. Încerc să pun amprenta din Oltenia, din Dragașani”, spune Bauer, adăugând că în Franța vinde Novac și Tămâioasă, iar în Germania Crâmpoșie.

Proprietarul cramei DAVINO, Dan Balaban spune că vinul românesc nu este bine văzut în afara granițelor pentru că timp de 50 de ani a fost cel mai ieftin vin, pentru că înainte de 1989 exportul trebuia făcut cu orice preț. “Timp de 50 de ani aceasta a fost imaginea României. Abia după 2000 a început să funcționeze această industrie, suntem încă la început”, explică Balaban. El spune că producătorii de vinuri trebuie să meargă la export cu vinuri din soiuri românesti sau cu cupaje care conţin macar un astfel de soi. “Vinurile obţinute din soiurile românesti pot sta oricând, pe orice masă de restaurant din lume şi să ne reprezinte cu onoare”, spune Balaban, adaugând că în Statele Unite și în Asia vinurile autohtone sunt considerate vinuri din Lumea Nouă.

Feteasca Regală, cel mai cultivat soi local

Suprafața totală cultivată cu viță-de-vie pentru producția de vin în România este de 182.762 ha. Din care:

Feteasca regală: 12.661,291 ha

Feteasca albă: 12.383,02 ha

Feteasca neagră: 2.949,82 ha

Băbeasca neagră: 2.614,85 ha

Tămâioasa românească:1.667,97 ha

Grasa de Cotnari: 562,29 ha

Galbena de Odobești: 406, 84 ha

Busuioaca de Bohotin: 448,07 ha

Frâncușa: 352,7 ha

Mustoasa de Măderat: 281,68 ha

Novac: 73 ha

Negru de Drăgășani: 18 ha

Crâmpoșia selecționată: 20 ha

Sursa: CrameRomania.ro

Articol publicat in Best Drinks