Când turismul se împletește cu vinul bun

Undeva pe ultimele petice de pământ românesc în drumul spre porțile Orientului, la o palmă de trecerea peste graniță înspre Bulgaria, o româncă a făcut legământ cu Dunărea, chiar pe malurile ei, ca fiecare să pună la bătaie ce are mai bun, spre binele oamenilor.

Bătrânul fluviu s-a învoit să aducă ce are mai de preț: pământul roditor, frumuseți pentru ochi şi suflet. Femeia a promis muncă, multă muncă şi puterea de a visa. Unii i-ar spune sacrificiu, un fel de ofrandă modernă adusă zeilor de altă dată. Numai aşa a schimbat destinul unei podgorii unde, culmea, toamna nu se storceau strugurii, iar vinul nu se punea la învechit. Pe terasele adunate în timp în urma bătrânei Dunări, în comuna Ostrov, din județul Constanța, Oana Belu, proprietarul Domeniilor Ostrov, a reuşit ceea ce poate nici chiar apropiații săi nu credeau să reuşească. A transformat cea mai mare plantație de vie destinată strugurilor de masă din România într-o podgorie destinată aproape în exclusivitate producției de vin cu origine controlată. Oana Belu a preluat în anul 2000 afacerea Domeniile Ostrov, fostul IAS din comună. În decurs de câțiva ani a reuşit să plătească datoriile către stat şi a adus compania pe profit, în 2013. La vremea tranzacției cu statul, noii proprietari intraseră în posesia a 1.500 de hectare de teren agricol, cultivat cu grâu şi 800 de hectare plantate cu viță de vie, mai veche de 40 de ani, cu soiuri pentru consumul de masă. La scurt timp însă, a pierdut nu mai puțin de 1.000 de hectare care au luat calea retrocedărilor şi a rămas doar cu suprafața de viță.

domeniile-ostrov„Am ajuns la o structură total inversată față de momentul în care am preluat societatea. 80% vie de calitate pentru vin şi restul pentru struguri de masă. Dacă nu erau fondurile Sapard şi parteneriatul cu CEC-ul, renunțam demult la business. Banca ne-a ajutat extrem de mult prin flexibilitatea ei. Această schimbare de plantație era esențială pentru ce am devenit astăzi“, spune Oana Belu, proprietara Domeniilor Ostrov.

Până la urmă nu a renunțat. A crescut suprafața culturii de viță la 1.200 de hectare. Pe lângă implementarea cu succes a proiectului cu fonduri europene pentru conversia culturii de viță, Oana Belu a mai înființat plantații de pomi fructiferi de cireş, cais, piersic sau măr pe o suprafață de 250 de hectare, fructele fiind procesate în industria alimentară. În plus, a pus la punct un sistem de irigații controlate cu picătura pentru 80% din suprafața terenurilor, astfel încât, în anul 2008, a avut loc prima producție din viile noi.

Domeniile Ostrov au în componență două stații de vinificație cu o capacitate de 130.000 hl. Crama Ostrov (45.000 hl) este situată pe Strada Regiei, în comuna Ostrov, având rolul de vinificare, depozitare şi îmbutelierea vinului. Cea de-a doua stație este Crama Lipnița (85.000 hl), situată la ieşirea din comuna Lipnița, la 27 km față de Crama Ostrov, având rolul de vinificare şi depozitare a vinului. Aproximativ 10% din producția anuală ajunge pe piețe externe, cea mai îndepărtată fiind China, dar şi în Spania, Belgia, Germania sau Bulgaria.

Circuitele culturale se împacă bine cu o baie la piscină

Oana Belu își doreşte ca afacerea de la Ostrov să devină o opțiune cât se poate de reală în turism. Ține foarte mult să dezvolte potențialul zonei. Aşa că a pus la punct un întreg circuit pe baza potențialului istoric pe care îl are zona.

„Dacă ajungi aici, poți avea surpriza plăcută să fii invitat la o petrecere pe vapor sau te poți plimba, simplu, pe Dunăre. Poți face circuitul vinului, în care îți pot fi dezvăluite şi secretele obținerii soiurilor aromate, chiar în locul în care strugurii se transformă în vin. Arta degustării vinului, monumentele istorice Mânăstirea Dervent sau insula Păcuiul lui Soare, din mijlocul Dunării, unde se mai văd zidurile fortăreței Imperiului Bizantin, sunt locuri care dau valoare zonei“, explică managerul podgoriei, care nu uită cel mai important lucru. Să amintească de cei opt cai ai săi, pe care îi pune cu mult drag la dispoziția doritorilor de călărie.

Facilitățile de cazare, în total 30 de camere, se reunesc în două pensiuni turistice, Curtea dintre vii şi Vila Naiada, plus o unitate hotelieră, Hotel Dionis, deservite de un restaurant cu specific local dobrogean, cu capacitate de 250 locuri. Vila Naiada dispune şi de o piscină de capacitate mare, fiind principala atracție vara, uneori chiar şi pentru cetățenii bulgari. Proiectul de turism include şi punerea în valoare a centrului oenologic de afaceri și cooperare transfrontalieră, cu facilități de cercetare în domeniul vitivinicol, al cărui sediu a fost reabilitat cu bani europeni, şi cu ajutorul unei linii de credit de la CEC Bank. Aici a fost de altfel mutat şi sediul Muzeului Vinului, unde se găsesc obiecte vechi, tradiționale, din industria vinului, dar şi un centru de artă, ce deține deja o colecție consistentă de picturi, sculpturi şi ceramică rămase din taberele de creație organizate pentru tinerii artişti.