Diplomația, o oglindă a dezvoltării

Despre diplomație se spune că este reflecția politicilor interne într-o altă țară. Această reflecție are nevoie și de un mesager, iar ambasadorul este cel care pune în practică mesajele din cealaltă țară. Am avut ocazia să stăm de vorbă cu Excelența Sa, Ambasadorul Japoniei la București, Kisaburo Ishii, care ne-a explicat cum se vede România la Tokio și ce putem învăța de la Țara Soarelui-Răsare.

În primul rând, cum caracterizați relația dintre Japonia și România?
Consider că Japonia și România au o relație de prietenie, mai ales odată ce România a intrat în UE și respectă noțiunile democratice și de respect față de legislația internațională. Este ceea ce apreciem foarte mult la par­tenerii noștri, mai ales după cel de-al doilea război mondial, când am făcut și noi niște greșeli.
Relația este una de prietenie și chiar dacă cele două țări sunt foarte îndepărtate, suntem legați de valorile democratice. Am descoperit că poporul român este foarte prietenos cu japonezii. Am fost foarte surprins de acest lucru, mai ales că nu sunt diplomat de carieră. Ceea ce știam despre cele mai importante personalități se lega de numele Nadiei Comăneci, care este foarte iubită în Japonia. Dar am descoperit solidaritatea și compasiunea românilor după dezastrul de la Fukushima, când mulți oameni, nu doar guvernul și organizațiile neguvernamentale, ne-au trimis donații foarte mulți oameni obișnuiți. Am apreciat acest fapt foarte mult. De altfel, la nivel guvernamental există și o declarație de parteneriat care a fost reînnoită în 2013, cu ocazia vizitei ministrului de afaceri externe de atunci, Titus Corlățean, în Japonia. Acest parteneriat se referă la multe domenii de colaborare. Spre exemplu, la prelungirea eliminării temporare a obligativității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Japonia în scop turistic și care a fost extinsă anul trecut. În plus, alte domenii de colaborare sunt legate de răspunsul comun la chestiuni nucleare, terorism, coo­perarea în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

Contactele diplomatice au început în 1902, deci ne leagă o relație de 115 ani. În mod oficial, acestea au fost stabilite în 1917, la nivel de legație. La 1 mai 1923, a fost înființat Consulatul General Onorific al României la Osaka. În contextul celui de-al doilea război mondial, la 31 octombrie 1944, relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959. La 1 iunie 1964, relațiile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă.

Cât de puternică este cooperarea economică dintre cele două țări și cum putem îmbunătăți această cooperare?
În cazul relației economice bilaterale, vorbim de două categorii: comercială și investițională. În ceea ce privește relația comercială, importurile și exporturile dintre cele două țări nu sunt foarte mari în acest moment. Din cauza costurilor logistice, României îi este mai ușor să exporte către țările europene. În ceea ce privește exporturile Japoniei către România, vorbim de componente auto, care vin către companiile japoneze care au aici fabrici și de unde exportă către toate țările europene.
Pe de altă parte, există destule companii japoneze care au pătruns pe piața locală; după cum ne arată cifrele, sunt peste 38.000 de români care lucrează în cadrul acestor firme. Majoritatea acestor companii au și management local, și nu numai directori japonezi.

Dacă vorbim de cum putem să îmbunătățim cooperarea economică, cred că cele mai promițătoare produse sunt cele agricole. Dar opinia mea personală, și vorbesc aici în nume propriu, este că brandingul produselor românești nu este suficient pentru piața japoneză. O să vă dau un exemplu la care nici nu vă gândiți. Trebuie să știți că cel mai vândut vin din Japonia nu este cel francez, nici cel italian, ci vinurile din Chile. Chile a crescut în ultimii cinci ani, exporturile de vin către Japonia de patru ori, iar în prezent este cel mai vândut de pe piață. Ei au investit masiv în brandingul vinurilor lor și au avut de câștigat.

Dacă ne referim la investiții, multe dintre companiile japo­neze prezente în România sunt din industria componentelor de mașini, datorită forței de muncă bune, costurilor scăzute. Este însă un fapt că costurile cu forța de muncă cresc rapid; de aceea este nevoie și de creșterea standardelor pentru întreaga industrie. Mai ales că vorbim de articole ce au o valoare adăugată mare. Însă pentru a menține atractivitatea României ca țară de investiții este nevoie de o infrastructură adecvată, de creșterea forței de muncă înalt calificate. Și aici mă refer la educație, și nu la cea universitară, ci la cea liceală și în special la învățământul profesional.

Și aceste lucruri trebuie să se întâmple, având în vedere că atragerea investițiilor a devenit o competiție globală, iar România are competitori puternici în zonă, precum Ungaria, Cehia sau Polonia. În aceste țări companiile străine pot investi doar cu o simplă aplicație, în sensul că există un punct de contact unic, care le ajută să dezvolte investiția și să parcurgă diferitele etape procedurale și administrative. În România, din păcate, există mai multe birouri, diferite autorizații, etape parcurse prin administrația centrală și apoi prin cea locală, ceea ce duce la foarte mult timp și mulți bani. Și mai există și posibilitatea ca la final să nici nu fie admisă sau să nu primească anumite autorizații. Toate acestea sunt un stres pentru o companie străină.

Cum se vede la Tokio situația României în acest moment?
În ceea ce privește comunicarea mea cu To­kio, guvernul japonez înțelege că, din punct de vedere politic, în România au existat alegeri generale anul trecut și aveți un nou guvern ales în mod democratic. În acest moment, situația politică este stabilă. Sigur că și guvernul meu a auzit despre demonstrațiile din ianuarie legate de ordonanța 13, și a fost îngrijorat de acest fapt, dar acel proiect a fost retras și acum lucrurile sunt normale.
Referitor la situația economică și socială, înțelegem și apreciem că România nu are probleme legate de terorism și refugiați, precum celelalte țări din Europa. Aveți o situație stabilă, ați reușit să aveți o creștere economică solidă anul trecut.

782 de milioane de euro este valoarea schimburilor comerciale între România și Japonia în 2016 (Sursa: Ministerul de Finanțe din Japonia)

Cum văd oamenii de afaceri japonezi Româ­nia din punct de vedere economic?
Companiile care sunt deja prezente în România sunt foarte satisfăcute de situația economică, mai ales că s-au extins aici și exportă produse în alte țări din Europa. Însă pe măsură ce standardele de viață se îmbunătățesc și societatea se schimbă, este nevoie de schimbare și aici. O să îndrăznesc să vă sfătuiesc ceva. Trebuie să faceți tranziția de la țările mai puțin dezvoltare către cele mai dezvoltate. Să reușiți să ajungeți la următorul nivel de dezvoltare și aici aveți nevoie să îmbunătățiți acele lucruri de care vorbeam, infrastructură, administrație, educație. Este indispensabil acest fapt. Nu văd semnele unei corupții foarte rele, astfel încât cred că puteți să depășiți stadiul de țară relativ dezvoltată către cele mai puternic dezvoltate. Cred că este foarte important acest lucru.

Care sunt provocările ambasadei în relația cu România?
Una dintre cele mai mari provocări este legată de dezvoltarea liniei de metrou M6, legat de care ne-am angajat să ajutăm România să o dezvolte. Și această linie de metrou ar trebui să fie gata până în 2020, pentru campionatul european de fotbal. Au trecut însă șase ani de când guvernul japonez a acordat sprijin financiar și cred că timpul rămas este foarte limitat, astfel că pentru a fi gata, este nevoie de o accelerare a procedurilor. Un alt lucru demn de menționat este că anul trecut am avut o puternică comunicare diplomatică între ministerele noastre și au existat vizite de lucru și de o parte, și de cealaltă. Cred că pentru a accelera relațiile bilaterale este nevoie de o mai mare comunicare politică. Pe care o putem face acum, mai ales că la nivelul celor două state există o perioadă de stabilitate politică. Cred că acum este nevoie de o intensificare a contactelor diplomatice și politice. Din ce am văzut, cred că putem coopera pe probleme precum cele legate de administrarea cutremurelor, unde Japonia are foarte multă experiență. Cred că pentru ambele țări este foarte benefic să schimbăm idei și politici.
Un alt lucru de care suntem interesați și unde putem fi de ajutor este laserul de la Măgurele. Am avut luna trecută o vizită din Japonia a unor specialiști interesați de cooperarea cu echipa de la Măgurele. Cred că putem să găsim căi de cooperare și în această direcție, a cercetării științifice, date fiind evoluțiile pe care Japonia le are în diferite domenii.

Ce trebuie să facă România, din discuțiile pe care le aveți aici, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri cu scopul de a atrage mai mulți investitori japonezi?
Cred că pot să vorbesc nu numai în numele investitorilor japo­nezi, ci în numele oricărui investitor din orice colț al lumii. România are un potențial foarte mare, singura preocupare este o supraîncălzire a economiei, având în vedere creșterea economică de aproape 5% de anul trecut, care este considerată mare potrivit standardelor europene. Dar trecând la ceea ce își doresc investitorii, o să mă repet, dar vorbim de acces la infrastructură puternică, educație și specializarea forței de muncă, proceduri administrative transparente, rapide, eficiente. Și, dacă îmi permiteți să vă dau un sfat în nume propriu, nu al ambasadei sau al Japoniei, ci în numele meu propriu, cred că este nevoie să vă faceți mai mult PR: imaginați-vă că aveți bani de investit. Ați investi într-o țară despre care nu știți nimic sau vă este prea puțin cunoscută? Cred că nu. Este foarte important să aveți campanii de PR pentru România în alte țări, pe care le pot face Mi­nisterul Afacerilor Externe sau cel al turismului. Dar este nevoie ca investitorii să știe să vină în România și care sunt atuurile acestei țări și este important să le faceți cât mai cunoscute.

Care sunt elementele cheie ale misiunii dumneavoastră în 2017 și 2018?
Pentru a avea o misiune de succes, cred că dezvoltarea relațiilor bilaterale este esențială, mai ales că avem o situație politică stabilă și în România, și în Japonia. Este foarte important ca diplomația, care este o oglindă a politicii interne a fiecărei țări, să fie reflectată în cealaltă țară. Cu acest sprijin intern, putem dezvolta și consolida relațiile bilaterale dintre țările noastre ceea ce este foarte important. În același timp, cred că este nevoie de o intensificare a cooperării dintre noi pe dosare fierbinți cum sunt cele legate de migrație, terorism, altele economice, sociale sau culturale. Acestea sunt principalele elemente ale misiunii mele – stabilitatea domestică politică și un răspuns global corect  – care pot fi de interes ambelor state.