Orașe inteligente pe harta României

Competiția orașelor inteligente a pornit și în România cu o serie de proiecte-pilot implementate în câteva centre urbane. UE pune la bătaie fonduri de miliarde de euro pentru proiecte smart city, dar va ști România să profite de această oportunitate?

București, Oradea, Timișoara, Cons­­tanța – fiecare dintre aceste orașe poate bifa câte un capitol sau mai multe în ipostaza de soluții pentru un Oraș Inteligent, chit că în une­le cazuri e vorba de proiecte pilot: parcare cu plata prin SMS, iluminat inteligent, soluții Wi-Fi urbane, senzori de mediu sau supraveghere video. Totuși, întreaga atenție, când vine vorba de Smart City, se îndreaptă către orașul Marii Uniri. Și, pentru că este vorba de Alba Iulia, în mod firesc a apărut ca termen de finalizare a ambițio­sului și sofisticatului proiect anul Centenarului  Marii Uniri – 2018. Alba Iulia Smart City powered by Orange este cel mai complex proiect-pilot de oraș inteligent dezvoltat în România, cu 6 startup-uri partenere, conectivitate mobilă, fixă și dedicată zonei Internet of Things, peste 600 de senzori și două proiecte R&D pe tehno­logie 5G, toate acestea puse la punct până în momentul de față.

Proiectul-pilot Alba Iulia Smart City își propune dezvoltarea inteli­gentă a orașului și proiectarea lui într-un context tehnologic care să îl facă mai atractiv pentru locuit, pentru turiști și pentru investitori. “Vrem și vom fi primul oraș inteligent din România, pentru că la Alba Iulia avem lucrul cel mai important pe care se poate clădi un viitor: 2.000 de ani de istorie vie și un munte de voință”, declară pentru Biz primarul Mircea Hava. Acesta adaugă că un oraș inteligent are foarte multă transparență în tot ceea ce se face în administrație, în bucătăria internă a municipalității și că vrea ca Alba Iulia să fie un deschizător de drumuri. “Vrem să demolăm zidul de comunicare ce există acum între administrație și cetățean sau turist și să punem la dispoziția tuturor soluții concrete pe partea de conectivitate, adică de acces la informație în mod gratuit, pe partea de mobilitate urbană, sănătate publică, energie, precum și o serie de facilități pe latura turistică”, spune primarul din Alba Iulia.

 

Concret, în momentul de față orașul beneficiază de rețele de internet în bandă largă, 4G/4G+, Wi-Fi (228 puncte de acces în cetate și oraș și 15 puncte de acces în mijloace de transport în comun) și LoRaWAN (rețeaua dedicată obiec­telor conectate la internet) furnizate de Orange și securizate prin platforma Business Internet Security. Această infrastructură deschisă are la bază o platformă open data prin intermediul căreia aplicațiile dezvoltate de startup-urile par­tenere conectează autoritățile locale, localnicii, turiștii, precum și antreprenorii din Alba Iulia. “Am constatat, de exemplu, că, după instalarea soluției de iluminat public inteligent (senzori de monitorizare și control ai stâlpilor de iluminat, pe care au fost instalate și leduri noi), s-a înregistrat o optimizare a costurilor cu 50%, fără a consi­dera economia generată de funcția de reglare a intensității luminii”, spune primarul Hava. De asemenea, există o soluție inteligentă de implicare a comunității în pro­blemele orașului, prin aplicația Civic Alert. Ce poți face cu Civic Alert? În orice moment, poți trimite o sesizare legată de orice te nemulțumește în oraș. Poți face fotografii și poți adăuga text, iar în câteva secunde, sesizarea se află deja pe masa dispece­ratului Primăriei. “Soluția aceasta ne obligă pe noi, cei din administrație, să rezolvăm incidentele identificate, ne ușurează munca și volumul de resurse umane alocate pentru identificarea problemelor și ne permite să ne concentrăm pe rezolvarea acestora. Pe de altă parte, o astfel de abordare responsabilizează comunitatea în sensul în care oamenii sunt încurajați să raporteze ce consideră că trebuie îmbunătățit sau reparat”, arată primarul din Alba Iulia.

Orașe sustenabile

Senzorii pentru calitatea aerului sunt un aspect important în schema unui oraș inteligent. Soluțiile instalate oferă atât autorităților, cât și cetățenilor informații cu privire la impactul pe care activitățile de zi cu zi le au asupra mediului. În mai multe puncte fixe și pe 15 autobuze ale Societății de Transport Public din Alba Iulia sunt instalați senzori care monitorizează în permanență calitatea aerului, colectând date despre: temperatură, particule de praf, compuși organici volatili, presiunea aerului, umiditate, radiații, formaldehidă etc. Toate datele pot fi văzute pe platforma uRADMonitor, integrată în proiect tot de Orange. În portalul captiv al hotspoturilor din autobuze, municipalitatea derulează sondaje de interes pu­blic și promovează două aplicații: Civic Alert și e-AlbaIulia. Soluția de management al iluminatului public a generat economii între 50 și 70% la consumul de energie electrică, în funcție de intensitatea luminii selectate pentru fiecare stâlp, iar soluția de management al apei este în curs de instalare.

În megaproiectul Smart City este inclus și procesul educațional SoftSchool. În mai multe licee din oraș se implementează o soluție smart de conținut didactic digital, catalog digital, precum și internet gratuit, cu trafic web filtrat. În momentul de față, soluția de clasă digitală a fost instalată în două licee din Alba Iulia: Colegiul Economic “Dionisie Pop Marțian” și Colegiul Național “Horea, Cloșca și Crișan”. Aceasta include tablete, catalog digital, acces la internet prin Wi-Fi securizat și cu trafic web filtrat. Pe lângă utilizarea catalogului pentru anul școlar 2017-2018, în aplicație au fost încărcate datele legate de performanța școlară pentru ultimii trei ani. În total, anul acesta vor beneficia în Alba Iulia de această soluție 120 de profesori și aproape 1.500 de elevi.

Pe partea turistică, există o aplicație de mobil foarte bine pusă la punct, e-AlbaIulia, care poate fi descărcată pe orice smartphone și care este un ghid virtual al turistului care vine în oraș. Aplicația funcționează pe tehnologia Bluetooth. “Avem un număr foarte mare de senzori – beaconi – instalați în cele mai importante zone din oraș, care transmit în aplicație informații turistice foarte utile pentru vizitatori. De asemenea, această tehnologie este deosebit de utilă în administrație: prin intermediul beaconilor, transmitem în aplicație mesaje de interes public, anunțuri, programele evenimentelor din oraș etc.”, arată primarul Mircea Hava.

Finanțare pentru orașe inteligente

Banii vorbesc, dar varianta par­te­neriatelor public-privat pentru derularea de proiecte smart city, poate fi facilitată și de accesarea finanțării europene. “Există diverse oportunități de finanțare pentru ca orașele din România să implementeze proiecte urbane inteligente. Spre exemplu, pentru perioada 2014-2020, în cadrul Programului Operațional Regional, 2 miliarde de euro au fost alocate pentru mobilitate urbană, în timp ce aproape 1,2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru dezvoltarea urbană integrată și durabilă, fiind vorba de bani care sunt gestionați direct de orașele reședință de județ”, a declarat comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu, pentru Biz. Mai mult, începând cu 2014, prin principalul program de cercetare al UE, Orizont 2020, sunt puse la dispoziție 430 de milioane de euro pentru proiecte în cadrul inițiativei “Orașe și comunități inteligente”. Orașele sunt încurajate să coopereze cu universitățile și cu alți actori cheie în domeniul cercetării și inovării pentru a avea acces la aceste fonduri.

Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțări semnificative pentru proiecte urbane. Între 2011 și 2015, banca a investit în cadrul UE aproximativ 95 mi­liarde de euro în dezvoltare urbană și a împrumutat în mod direct peste 150 de municipalități. Pe de altă parte, în actualul exercițiu bu­getar, prin noul instrument, “Acțiuni urbane inovatoare”, orașele sunt sprijinite să testeze noi soluții pentru a putea face față unor provocări viitoare. Instrumentul dispune de un buget de aproximativ 370 de mi­lioane de euro, iar a treia cerere de proiecte urmează să fie lansată în curând. “Încurajez toate orașele din România să aplice, să vină cu propuneri de astfel de proiecte”, a adăugat oficialul UE.

Dincolo de finanțare, la fel de important este și know-how-ul, iar Comisia Europeană sprijină orașele și în această direcție. “Pentru orașele din România, spre exemplu, sunt organizate ateliere de lucru specifice. Chiar în această toamnă urmează să fie organizate astfel de workshop-uri în cadrul programului Rețeaua de Dezvoltare Urbană, dar și schimburi de experiență, prin instrumentul Taiex Peer 2 Peer. Așadar, există diverse surse de finanțare europeană pentru orașele din România, dar și posibilități de a învăța din experiența altor municipalități, pentru ca, mai apoi, să poată împărtăși noile cunoștințe și cu alte orașe din țară”, a precizat comisarul Corina Crețu.

Provocări locale

Deși vestea bună pentru adminis­trațiile interesate de dezvolta­rea orașelor în ritmul secolului digitalizării este că UE are alocate fonduri pentru proiecte smart city, realitatea din teren în cazul accesării fondurilor europene este una tristă pentru România. “Pro­blema pe care o ridicați este una reală. Din păcate, din România se depun extrem de puține proiecte, chiar dacă la nivel european există finanțări anuale care pot merge spre 35 de miliarde de euro. Am văzut estimări care arată că românii aplică la numai 3% din totalul liniilor de finanțare disponibile prin granturi europene, ceea ce este foarte puțin, comparativ cu potențialul nostru”, a declarat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. “În România s-a vehiculat că nu ar exis­ta fonduri de investiții sau business angels, dar eu vă spun, totuși, că sunt cinci sau șase fonduri de investiții românești care primesc bani europeni”, adaugă acesta. Spre exemplu, Banca Europeană de Investiții nu doar împrumută, ci se și asociază în proiecte viabile, inclusiv în domeniul smart city. Și în cadrul Programului Orizont 2020 există posibilitatea finanțării pentru smart city. “Eu sper că România va reuși să recupereze terenul pierdut și va be­neficia de toate fondurile structurale aferente perioadei 2014-2020. Mă aștept și ca procentul aplicanților pentru granturile gestionate direct de Uniunea Europeană să crească”, a precizat ministrul Negrescu.

Dar problema nu este numai una investițională, ci de a găsi soluțiile tehnologice capabile să facă admi­nistrarea orașelor mai transparentă, mai eficientă și capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. De aceea, pe lângă decalajele între țări este vorba și de capacitatea de adaptare a orașelor la aceste oportunități și provocări. Obiectivul edificării de orașe inteligente presupune tocmai adaptarea la specificul local și luarea în considerare a agendei locuitorilor. Madrid sau Amsterdam, care conduc în topul proiectelor de utilizare inteligentă a tehnologiei, au reușit să folosească tocmai resursa cea mai importantă, creativitatea locuitorilor lor. “De fapt, pentru a face rost de investiții, trebuie mai întâi creat un ecosistem care îmbrățișează inovația și tehnologia, iar pentru asta orașele au diferite mecanisme la îndemână – de la dezvoltarea unor rețele de hub-uri și incubatoare de afaceri până la îmbunătățirea infrastructurii și finanțarea directă a startup-urilor. Orașele inteligente nu sunt doar acelea în care este prezentă industria de vârf, orașele inteligente sunt cele în care cetățenii pot avea o viață mai bună”, arată ministrul Victor Negrescu.

Constanța Smart

Parcul Tineretului din sectorul 4 al Capitalei a fost punctul de plecare a proiectelor de tip smart city derulate de Telekom România, alături de o serie de parteneri. Proiectul pilot a demarat inițial în zona Orășelul Copiilor din parc, în aprilie 2016, combinând mai multe tehnologii: soluții de parcare inteligentă, conectivitate gratuită Wi-Fi, siguranță a orașului și iluminat inteligent, integrate pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (soluția de parcare inteligentă a mai fost instalată de Deutsche Telekom în orașul italian Pisa). Proiectul nu a fost extins în București, ci a reprezentat punctul de pornire pentru extinderea inițiativelor smart city în țară.

Astfel se face că în momentul de față Constanța reprezintă cel mai amplu proiect de oraș inteligent derulat de Telekom în România, inițiat în luna iunie a acestui an. Proiectul-pilot, implementat împreună cu partenerul ZTE, include soluții pentru parcare și iluminat inteligent, stâlp de iluminat multifuncțional (cu componentă de supraveghere video, stație de încărcare electrică pentru autovehicule, senzori pentru mediu, display LED), precum și Wi-Fi gratuit. Soluțiile implementate de Telekom România în zona Sălii Sporturilor din Constanța constau în echipa­rea unei parcări – capacitate de 50 de locuri – cu senzori conectați la o platformă care procesează în timp real informațiile privind disponibilitatea locurilor, cinci stâlpi de iluminat care au la bază tehnologia LED, un pilon multifuncțional care integrează nouă funcționalități și conectivitate Wi-Fi gratuită pentru persoanele aflate în zonă.

Soluțiile se subordonează conceptului de stradă inteligentă, care abordează nevoi urbane precum: găsirea rapidă a unui loc de parcare, iluminat eficient, siguranță publică, acces la internet, încărcare electrică pentru mașini, calitatea mediului înconjurător, afișarea, în timp real, de informații utile pentru cetățeni etc.