1 din 5 angajați întreabă AI-ul în loc de colegi sau manager

1 din 5 angajați întreabă AI-ul în loc de colegi sau manager

Reading Time: 5 minute

Modul de lucru de la locul de muncă s-a schimbat. Când apare o problemă pe care un angajat nu știe cum să o rezolve, primul gest este tot mai des utilizarea unui instrument bazat pe inteligență artificială.

Conform studiului MKOR „AI Adoption Report România 2026″, 1 din 5 angajați (22%) întreabă întâi un AI, mai degrabă decât pe colegul de echipă sau pe managerul direct.
Majoritatea nu se așteaptă ca AI-ul să le schimbe radical munca în următorii ani, dar consideră că cei care abia sunt la începutul carierei sunt cei mai expuși la această schimbare.

AI-ul a devenit primul loc unde angajații cer ajutor

Când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă, angajații din România apelează în cele mai multe cazuri la un asistent AI (22%). Urmează resursele interne ale organizației (19%), apoi colegul de nivel similar, managerul direct și căutarea pe internet, toate trei la 16%.
Doar 9% încearcă să rezolve sarcina singuri, prin încercare și eroare.

AI-ul este cea mai frecventă primă opțiune individuală. Studiul ne arată că oamenii nu dispar din procesul de rezolvare a problemelor la muncă, însă nu mai reprezintă prima opțiune.
Totuși, încă diferența dintre AI și restul opțiunilor nu este una foarte mare. Cele șase variante sunt între 9% și 22%, semn că angajații români încă își împart reflexul de a cere ajutor între mai multe surse, nu doar între om și mașină. AI-ul conduce acest clasament.

Angajații văd în AI un avantaj personal, iar majoritatea nu se așteaptă la schimbări majore ale rolului

Pentru 4 din 10 dintre angajații care folosesc AI-ul la muncă, acesta este în primul rând un instrument practic. 39% îl folosesc ca să scape de sarcinile repetitive și plictisitoare, iar 39% îl percep ca avantaj față de alți profesioniști din domeniul lor.

Alți 31% îl consideră o necesitate, ca să nu rămână în urmă. Doar 6% resimt AI-ul ca presiune suplimentară și 4% ca sursă de stres sau anxietate.

Angajații își privesc propriul rol cu mai mult calm decât sugerează discursul public despre AI. Peste jumătate (58%) nu anticipează schimbări majore în următorii 3-5 ani: 32% consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% cred că AI-ul va prelua doar sarcini minore.
Pe de altă parte, 23% se așteaptă ca o parte importantă din atribuțiile lor să se schimbe, iar 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea.

Nivelul mediu de îngrijorare este de 4,0 pe o scală de la 1 la 7. Peste un sfert dintre angajați (28%) declară un nivel ridicat de îngrijorare, cu note de 6 sau 7.

Studiul arată o legătură între folosirea AI-ului și așteptările privind propriul rol. Cei care folosesc deja AI-ul anticipează mai des schimbări: dintre toți respondenții care lucrează, 38% dintre utilizatorii de AI se așteaptă ca munca lor să se schimbe moderat sau mult, față de 21% dintre cei care nu l-au folosit.

„Adopția AI-ului în companiile din România pornește de jos, de la inițiativa angajaților. Oamenii au început să folosească aceste instrumente pentru că îi ajută să lucreze mai repede și să găsească soluții mai ușor, de multe ori fără să aștepte o aprobare oficială. Datele noastre arată că AI-ul a devenit deja prima sursă de ajutor pentru unul din cinci angajați.
Managementul companiilor trebuie să ia o decizie asumată, acum: fie integrează AI-ul într-o strategie asumată, fie îl lasă să se dezvolte necontrolat. Cea mai sensibilă parte a acestei decizii privește pozițiile de început de carieră, pentru că acolo AI-ul poate prelua cel mai ușor sarcinile de rutină.

Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piață.” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR

Locurile de muncă pentru juniori sunt cele mai expuse

Angajații consideră că AI-ul va afecta cel mai mult pozițiile de început de carieră. Dintre angajații care pot aprecia, 36% cred că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult 2 ani de experiență vor scădea cel mai mult. 30% cred că toate nivelurile vor fi afectate în mod egal, 16% indică nivelurile intermediare, iar doar 10% nivelul senior.

Întrebați ce schimbare observă în rolul lor de mentor pentru colegii mai tineri, angajații cu cel puțin 3 ani de vechime în muncă răspund astfel:

• 15% spun că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI-ul pentru sarcinile simple;
• 13% observă că juniorii apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI-ul;
• 11% consideră că experiența practică se transmite mai greu de la seniori la juniori.
  Există și un efect pozitiv: 15% observă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI-ului.

Cele două tendințe apar în paralel. Pe de o parte, o parte dintre respondenți observă că firmele deleagă sarcinile simple către AI și angajează mai puțini juniori. Pe de altă parte, juniorii care sunt angajați ajung mai repede la un nivel bun de performanță.
Principalul risc semnalat de studiu se referă la numărul tot mai mic de posturi entry-level. Eliminarea acestora azi poate crea pe termen mediu și lung un deficit de forță de muncă aptă să rezolve probleme complexe, pe care doar experiența practică o poate compensa.

Competențele pe care mizează angajații

Întrebarea despre competențele viitorului arată unde își pun angajații miza pentru anii următori. Gândirea critică și capacitatea de a verifica munca făcută de AI sunt considerate cele mai valoroase de 21% dintre angajați. 20% mizează pe adaptabilitate și învățare continuă.
Specializarea într-un domeniu practic, unde AI-ul nu poate acționa direct, este aleasă de 19%, la fel ca abilitățile exclusiv umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul (19%). Doar 15% consideră că folosirea eficientă a instrumentelor AI va fi cea mai valoroasă competență.
Primele patru competențe testate în studiu sunt foarte apropiate, între 19% și 21%, astfel că niciuna nu se detașează clar. Se observă totuși o tendință: angajații pun mai mult accent pe gândirea critică, pe adaptabilitate și pe abilitățile umane decât pe utilizarea tehnică a AI-ului. Folosirea tehnică a instrumentelor AI ocupă ultimul loc din cele cinci.

Rezultatele arată o piață a muncii în care AI-ul a intrat deja în rutina zilnică. Angajații îl folosesc cu încredere pentru sarcinile de sprijin, dar continuă să pună miza profesională pe competențele care rămân greu de automatizat.

Metodologia studiului

Datele sunt extrase din studiul AI Adoption Report România 2026, realizat în două valuri de teren, în mai și august 2026.
• Mărimea eșantionului: 1.000 de respondenți
• Caracteristicile eșantionului: aleatoriu, stratificat, reprezentativ pe criterii de vârstă (18-55 ani, respectiv 18-65 ani), gen și distribuție geografică. Pentru eșantionul 18-65 ani, rezultatele au fost ponderate statistic inclusiv pe mediul de rezidență (urban / rural)
• Target: populația generală a României, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani
• Metodă de colectare: sondaj de opinie online (CAWI), prin Panelul MKOR
• Perioada de colectare: mai și august 2026
• Standard de cercetare: standardele ESOMAR
Nivelul de încredere este de 95%, iar marja de eroare este de ±3,1% pentru întregul eșantion. Majoritatea procentelor din comunicat se referă la angajați (între 328 și 640 de respondenți, în funcție de întrebare), cu o marjă de eroare între ±3,9% și ±5,4%.