Finanțe Stiri

Cat de inghesuit traiesc romanii?2 min

12/01/2016 2 min read

author:

Cat de inghesuit traiesc romanii?2 min

Reading Time: 2 minute

Desi aproape jumatate din familiile romanesti (46%) traiesc in una sau doua camere, densitatea in locuinte este o tema care lipseste din discutiile publice. In orase, procentul ajunge chiar la 57%. Cifrele devin mai dramatice cand ne uitam la marimea familiilor. Traiesc in maximum doua camere, 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane si 20% din familiile cu 6 persoane, reiese din studiile de piaţa derulate de BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) cu sprijinul IRSOP.

„Ne oprim un moment si incercam sa ne imaginam traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane intr-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc acesti oameni? Cum mananca? Ce posibilitaţi de intimitate exista? Unde isi tin lucrurile? Unde se pregatesc pentru scoala sau pentru munca? Cum gestioneaza preferintele divergente? Cum e atmosfera generala?In mod curios, tema densitatii excesive in locuintele romanesti lipseste din discutiile publice si nu pare sa preocupe pe nimeni, in afara de locatarii in cauza”, a declarat dr. Petre Datculescu, directorul IRSOP, intr-un comunicat de presa al BCR BpL.

Studiile au constatat ca oamenii inghesuiţi in spaţii supraaglomerate au performante intelectuale mai scazute, devin mai retrasi din punct de vedere social si mai puţin toleranti in relaţiile interumane. Cercetarile facute de IRSOP pe aceasta tema arata ca oamenii care provin din familii numeroase inghesuite in spaţii stramte raporteaza o crestere a iritabilitatii, a frustratiei, a senzaţiei de constrangere si a sentimentului ca nu au control asupra vietii proprii, afirma dr. Petre Datculescu, Directorul IRSOP.

bcr bpl

Dar, efectul cel mai grav al supraaglomerarii locative este instalarea resemnarii. Oamenii se descurajeaza si se obisnuiesc cu ideea ca nu vor putea depasi inconfortul in care traiesc. Acest efect psihologic se numeste ”neajutorare invaţata” (learned helplessness) si apare atunci cand oamenii realizeaza ca nu exista scapare, pentru ca forţele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile inghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finanţare, prin politici si strategii guvernamentale de imbunataţirea locuirii si mai ales prin constientizarea publica a riscurilor traiului inghesuit, a spus dr. Petre Datculescu.

Produsele de economisire – creditare sunt produse care au un ciclu de viata lung. Clientul incheie un contract de economisire-creditare cu o valoare care reflecta intenţiile lui in domeniul locativ. Depune lunar (sau anual) o anumita suma de bani in contul contractului sau de economisire-creditare, pana ajunge la suma economisita de 50% din suma contractata. Acest tip de abordare a asigurarii confortului locativ in viitor impune o planificare a resurselor financiare proprii si o disciplina financiara individuala pe un timp indelungat.

Statul incurajeaza efortul cetateanului prin acordarea primei in cuantum de 25% din economiile efectuate anual, nu mai mult de 250 euro/an (echivalent lei). La finalizarea procesului de economisire si in functie de indeplinirea conditiilor de repartizare, clientul dobandeste dreptul de a accesa un credit cu valoarea de 50% din suma contractata. Atat pentru sumele economisite cat si in cazul creditelor banca ofera dobanzi fixe.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE