fbpx
Stiri

162 de ani de la Unirea Principatelor. România tot nu are regiunile istorice legate prin autostrăzi sau căi ferate moderne3 min

24/01/2021 2 min read

162 de ani de la Unirea Principatelor. România tot nu are regiunile istorice legate prin autostrăzi sau căi ferate moderne3 min

Reading Time: 2 minute

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, a atras atenţia că la 162 de ani de la Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti, provinciile nu sunt legate cu autostrăzi sau căi ferate moderne, dar „momentul din 24 ianuarie 1859 ne-a arătat că uniţi şi solidari putem asigura dezvoltarea României, şi trebuie să ne amintim zilnic această lecţie importantă”.

„Momentul 24 ianuarie 1859 ne-a arătat că uniţi şi solidari putem asigura dezvoltarea României. E o lecţie importantă de care trebuie să ne amintim în fiecare zi. Avem cu toţii răspunderea acţiunilor din prezent, care vor determina parcursul pentru generaţiile viitoare”, a scris ministrul, duminică, pe pagina sa de Facebook.

Promisiuni pentru autostrăzi noi

Cătălin Drulă a menţionat că pe toate sectoarele se apropie de finalizare proiectele tehnice, cel mai avansat fiind sectorul A3-Buzău.

De asemenea, el a semnalat că spre sfârșitul primăverii, va fi lansată licitația de execuţie a lucrărilor a primului sector între A3 (Dumbrava) şi Buzău. Apoi la câteva luni distanţă urmează celelalte sectoare, pe măsură ce e finalizată proiectarea: Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani. Sectorul de la Paşcani la Suceava şi mai departe la Siret este şi el în proiectare, dar abia la început, şi va fi finalizat conform termenului contractual la anul, a precizat ministrul Transporturilor.

„Un proiect bine pregătit e un proiect care se construieşte la timp. Dacă ai studii corecte de teren, un proiect tehnic de execuţie bun, exproprierea terenurilor, acordul de mediu, banii disponibili şi un constructor serios, autostrada se face la termen şi fără întârzieri. Profesionalismul în faza de proiectare e esenţial pentru reuşită”, a mai scris ministrul.

Infrastructura Moldovei este o prioritate

Acesta a subliniat că infrastructura Moldovei este pentru el o prioritate, pentru care s-a luptat ani de zile, a fost la Iaşi, a scris, a luat poziţii publice.

„Nu am uitat nici de autostrada A8 şi împreună cu colegul meu, secretarul de stat Adrian Covăsnianu, vechi militant pentru proiectele Moldovei, vrem să începem cât mai repede lucrările şi să prindem finanţare în PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă)”, a afirmat Cătălin Drulă.

162 de ani de la Mica Unire

În urmă cu 162 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *