Andra Nicolau: 4 mituri și adevăruri despre inteligența artificială

Andra Nicolau: 4 mituri și adevăruri despre inteligența artificială

Reading Time: 5 minute

Ne aflăm la intersecția dintre o accelerare tehnologică fără precedent și o realitate în care dezvoltarea inteligenței artificiale, informațiile, aplicațiile și funcțiile lor se multiplică mai repede decât reușim să le descoperim sau chiar să le înțelegem. Presiunea acestei adaptări continue alimentează îngrijorări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, de la oboseala produsă de volumul de informații noi pe care îl gestionăm zilnic, până la neliniști legate de dependența tot mai mare de tehnologie și de sensul existenței în raport cu aceste schimbări.

Într-un astfel de context, discuțiile despre inteligența artificială sunt dominate mai ales de teamă, în timp ce beneficiile reale pe care le poate aduce rămân adesea în plan secund, este de părere Andra Nicolau, antreprenor, investitor și cofondator al companiei Web3 LYS Labs, care transformă datele blockchain în informații sigure de procesat pentru piețele financiare alimentate de inteligența artificială. Cu o carieră construită între Silicon Valley, Londra și București ea explică de ce mare parte din îngrijorările noastre nu au legătură cu realitatea, ci cu teama de schimbare, cu această presiune a adaptării și cu necunoașterea acestei tehnologii.

„Tehnologia este neînțeleasă, iar ceea ce nu înțelegem ne provoacă frică. Pentru mine, inteligența artificială nu este o amenințare, ci o unealtă care, folosită cu discernământ, ne poate câștiga timp, ne poate ajuta să învățăm și ne poate îmbunătăți radical calitatea vieții”, precizează Andra Nicolau care clarifică, pe rând, patru dintre cele mai răspândite mituri despre inteligența artificială.

1. AI are sau va avea conștiință și va gândi singură

Mulți oameni cred că AI-ul „gândește”, are intenții proprii sau dezvoltă o formă de conștiință. În realitate, este un instrument care funcționează pe baza informațiilor primite de la oameni. Nu decide, nu simte și nu are scopuri proprii, iar în realitatea de acum,

„AI este pur și simplu un algoritm pe care dezvoltatori de tehnologie l-au hrănit cu diferite tipuri de cunoștințe, iar acest algoritm procesează informațiile primite. Dacă îi spui să-ți zică că Dumnezeu există, îți va spune că Dumnezeu există. Dacă îi spui să-ți zică că nu există, îți va spune că nu există. În acest sens, nu are gânduri proprii sau obiective, ci doar reflectă alegerile și intențiile dezvoltatorilor acelor algoritmi”. Andra Nicolau precizează că, în aproximativ 10 ani, AI va deveni mult mai autonomă, în sensul că ar putea lua decizii și ar putea „gândi singură”, în aparență. Însă, ceea se întâmplă este că va reuși să simuleze „gândirea” prin algoritmi foarte puternici. „Dar creierul omenesc este un instrument extraordinar de sofisticat și se spune ca nu am descoperit nici măcar 5% din cum funcționează și ce capabilitati are. Deci trebuie trasă o linie unde comparăm gândirea AI cu gândirea omenească”.

2. AI nu este o forță atotputernică

Imaginile din filme au creat ideea că inteligența artificială va deveni o entitate care va controla lumea. În realitate, AI-ul nu are o existență fizică independentă și nici capacitatea de a „domina” oamenii, spune Andra.

„AI nu va pluti în aer și nu ne va spune cum să trăim, cum să mâncăm sau cum să respirăm. Va arăta, cel mai probabil, exact cum arată astăzi: undeva în telefoanele noastre, în laptopurile noastre, în aplicațiile instalate pe aceste dispozitive doar că felul în care primim răspunsuri de la aceste aplicații va fi diferit.” În viitor, este de părere că va exista posibilitatea de a avea noi locuri, de exemplu noi dispozitive (cum au fost smartphone, smart watches, smart glasses etc.) care vor avea încărcate diferite tipuri de aplicații cu inteligență artificială, iar dintre acestea poate că una va fi mult mai robustă decât celelalte. O analogie ar fi ChatGPT despre care am putea spune că ar deveni cea mai avansată AI și ar fi posibil să avem sfere în fiecare oraș unde vom putea merge pentru a cere diferite informații, care ne pot ajuta cu direcții sau ar putea monitoriza diverse lucruri. Am putea compara aceste zone cu oracolele din Grecia antică. Acestea aveau un loc fizic pre-definit și aceeași funcționalitate. Deja vorbesc despre o lumeSciFi, dar adevărul este că nu știm cum va arăta lumea în 2050, spre exemplu”.

3. AI învață pe cont propriu

Un alt mit foarte răspândit este acela că AI-ul se dezvoltă singur, într-un proces autonom, fără intervenția umană. În realitate, orice algoritm are nevoie constant de oameni care să-l antreneze, corecteze și să îi introducă date noi. „Este un proces mai degrabă manual, în care inginerii trebuie să ajusteze constant algoritmul cu noi informații. Fără această intervenție umană, AI nu progresează astăzi. Exista posibilitatea pe viitor, pe măsură ce dezvoltăm mai mult acest tip de tehnologie, ca acest proces manual să fie înlocuit, dar încă nu avem aceste inovații în practică”.

4. AI va lua toate locurile de muncă

Poate cea mai mare teamă este că tehnologia va înlocui complet oamenii. Andra Nicolau spune că schimbarea este inevitabilă, dar nu în sensul pierderii, ci al transformării. Așa cum digitalizarea a înlocuit munca manuală, AI-ul va automatiza procesele repetitive, permițându-ne să ne concentrăm pe sarcini mai creative și mai umane. „Joburile, în forma în care există azi, vor lua pur și simplu alte forme, așa cum s-a întâmplat și în ultimii 100 de ani. Așa cum înainte se făcea multă muncă manuală, cu hârtie și pix, iar apoi acea muncă a fost digitalizată, acum va fi automatizată de inteligența artificială. Cel puțin în România, cred că această tranziție va fi binevenită, mai ales în ceea ce privește birocrația care ne încetinește pe absolut toate planurile.” Ea subliniază că viitorul nu înseamnă dispariția profesiilor, ci apariția altora noi sau dezvoltarea celor actuale în direcția integrării tehnologiei inteligente.

„AI nu va înlocui niciodată profesiile care țin de simțuri sau care implică emoție. Va schimba însă procesele repetitive. În China, de exemplu, există fabrici de mașini care operează complet pe întuneric, deoarece sunt 100% robotizate și roboții nu au nevoie de lumină pentru a lucra. Însă acești roboți au nevoie de oameni care să le facă mentenanța și să controleze calitatea produselor create.”

În ceea ce privește multitudinea de aplicații dezvoltate cu inteligență artificială, Andra Nicolau le abordează ca pe instrumente de lucru care, folosite cu măsură și discernământ, pot aduce claritate, eficiență și un plus de autonomie în viața de fiecare zi, fără a înlocui esența umană din spatele fiecărei decizii. Pentru ea, utilizarea acestor aplicații este un mod eficient de a învăța, de a compara perspective și de a economisi timp.

„Spre exemplu folosesc foarte mult ChatGPT, Grok și Perplexity. De obicei, cer mai multe păreri în loc să mă bazez doar pe ChatGPT. Mă uit la ce răspunsuri oferă fiecare și apoi aleg, intuitiv, pe cel care mi se pare cel mai potrivit cu ceea ce doresc să obțin. ChatGPT mi se pare mai bun la generarea de conținut filozofic, în timp ce Grok este mult mai academic și mai științific. Un alt exemplu este Gmail care are deja integrate elemente de inteligență artificială. La fel și iPhone-ul, care are algoritmi ce ne sporesc productivitatea. Când caut o poză cu un document, de exemplu pașaportul, și nu mai știu unde am salvat-o, scriu pur și simplu ‘passport’ în bara de căutare din aplicația Photos și îmi apare imaginea respectivă”.

Cu o experiență de peste opt ani în industria crypto, antreprenoarea și investitoarea Andra Nicolau a fost Head of Growth la compania 1inch, unde a coordonat scalarea protocolului până a devenit al doilea cel mai mare DeFi din lume și a contribuit la atragerea a peste 300 de milioane de dolari. Anterior, ea a fost Head of Sales la Origin Protocol unde s-a concentrat ca activitate pe investitori instituționali. Pe parcursul carierei, a atras capital de la marile firme de pe Wall Street și a coordonat una dintre cele mai mari strângeri de fonduri. Înainte de a activa în crypto, Andra a petrecut șapte ani în San Francisco, în efervescentul ecosistem al startup-urilor din Sillicon Valley și a studiat economie la Berkeley, în Statele Unite ale Americii. În prezent este cofondatoarea LYS Labs, companie dedicată provocărilor complexe din zona AI și Web3 data, pentru piața de capital.