Adrian Blidăruș: În câte moduri va fi mai bună lumea după pandemie

Adrian Blidăruș: În câte moduri va fi mai bună lumea după pandemie

Este de înțeles acum, când majoritatea dintre noi suntem constrânși să stăm izolați la domiciliu de câteva săptămâni, să ne simțim îngrijorați, triști sau confuzi. Totuși, majoritatea suntem privilegiați să avem acces la binecuvântările tehnologiei: colegii, partenerii și prietenii noștri nu sunt atât de îndepărtați pe cât par ci îi regăsim doar la un telefon sau un video call distanță.

Text de Adrian Blidăruș, Fondator și CEO Softelligence

Este profund uman acum să ne simțim în alertă, pentru că, dincolo de rațiune, instinctul de conservare ne spune că trebuie să fim pregătiți să anticipăm orice eventuală primejdie. Până la urmă, așa am supraviețuit de-a lungul veacurilor. Dincolo de aceasta, este liniștitor să ne reamintim că am devenit specia dominantă a planetei datorită capacității noastre superioare de a comunica, de a ne organiza, de a fi solidari în fața provocărilor și, mai cu seamă, de a ne adapta rapid.

Pentru noi, Softelligence, ca o companie de tehnologie, instrumentele digitale au fost mereu la îndemână. Cu toate acestea, momentul de față este o încercare și pentru noi, ca pentru toată lumea. Încercăm să trăim incertitudinea diagnosticelor de mâine cu cât mai mult optimism (fie el și forțat) și totodată să cedăm pesimismului în mod controlat, pregătindu-ne pentru ce-i rău dar sperând la mai bine. Astfel asigurăm continuitatea afacerii, cu un pozitivism reînnoit conștient, constant. Avem încredere că vom ieși cu toții mai puternici din această situație, iar capacitatea noastră de a ne adapta în mod creativ este cel puțin la fel de importantă ca și gestiunea riscului.

Un nou comportament de consumator

E adevărat că în mod normal, comportamentul consumatorilor se dezvoltă pe parcursul unei perioade îndelungate. Trăim însă vremuri extraordinare, interesante, cum spune un celebru proverb chinezesc. Chiar dacă experiența de acum este într-o mare măsură traumatică, ea ne arată și că anumite lucruri funcționează la fel de bine și în moduri diferite față de status quo – și uneori, chiar mai bine – de exemplu, lucrul de acasă, banking-ul prin Internet în loc de vizita în sucursală, aprovizionarea online sau plata cu cardul. Dincolo de generația tânără (sub 30 de ani) pentru care acest comportament este natural, toți oamenii vor deveni conștienti că lucrurile se pot face digital mai comod și mai ușor. Vor apărea noi standarde în așteptările consumatorilor care interacționează cu furnizorii de servicii sau produse. După o perioadă în care experiența clienților s-a digitalizat în mod gradual, încet, iar cadrul legislativ nu a încurajat accelerarea evoluției, acum lucrurile capătă brusc un alt ritm.

Schimbări bruște care aduc beneficii pe termen lung

Ne-a luat decenii să renunțăm la ștampilă, iar acum ne întrebăm la ce ne folosea cu adevărat. Situația actuală ne forțează, dintr-o dată, să renunțăm chiar la hârtii și la semnăturile olografe de pe ele, datorită distanțării fizice și sociale.

Dacă trecem peste teama naturală de schimbare, putem vedea că beneficiile potențiale sunt mari, pentru toate părțile implicate: pentru instituții, ele se măsoară în viteza de procesare, iar pentru consumatori în conveniența rezolvării diverselor probleme din fotoliul de acasă.

Nu în ultimul rând, câștigurile există și pentru societate, prin promovarea unui comportament prietenos cu natura, fără hârtii imprimate redundant. În sfera digitală au coabitat concepte precum transformarea digitală împreună cu diverse anacronisme ca semnătura pe hârtie.

Chiar dacă la nivel rațional se poate dovedi cu ușurință oricând că semnătura digitală este mai sigură, în detrimentul celei olografe sau al ștampilei, atașamentul emoțional față de vechile forme, de status quo, a prevalat. Acum, însă, suntem la punctul critic, la momentul la care schimbarea nu mai este doar de dorit, ci devine obligatorie. Continuând cu modelul dat, semnătura electronică va fi prima linie pe frontul transformării digitale asumate, de exemplu, într-o industrie critică pentru economie, precum cea bancară.  

În același timp, și în domenii în care digitalizarea nu a fost atât de promovată în România, apar schimbări semnificative și care cel mai probabil vor crea așteptări de durată din partea consumatorilor: abonamente la sesiuni virtuale de sport, cursuri online, muzee vizitate virtual și concerte transmise prin intermediul unor platforme digitale care până acum au fost rezervate mediului corporate sau celui tehnic. Toate aceste lucruri constituie un stimul de a învăța, de a te dezvolta, la tine acasă.

Continuitatea și securitatea digitală devin priorități

Deși impactul este greu de evaluat acum, cert este faptul că volumul de informație care se creează în această perioadă, dar care va continua și după, este semnificativ crescut. Este suficient să ne gândim la cantitatea de documente care era creată pe hârtie, iar acum, de voie-de nevoie, devin digitale, dar și la conținutul digital produs de companiile de divertisment (piese de teatru, filme, spectacole de operă etc.), volumul semnificativ mai mare de webinarii și întâlniri online pentru a înțelege că tendința de creștere a volumelor de date stocate, arhivate, indexate este una exponențială.

Din această cauză impactul unui eveniment digital negativ (cum ar fi pierderea conectivității, pierderea datelor sau atacuri cibernetice) va fi incomparabil mai puternic și mai greu de remediat. Din fericire, tehnologia este suficient de avansată încât managementul acestor tipuri de risc să fie doar o provocare a priorităților la îndemâna fiecărei organizații.

Schimbări în așteptările consumatorilor, dar și legislative

Totuși „vremurile interesante” aduc cu ele, pe lângă impactul emoțional, o sumă întreagă de transformări și oportunități de care întreaga lume va beneficia pe termen lung. Aș vrea să invit să ne concentrăm împreună și pe aspectele pozitive cu care vine această perturbare globală. Să luăm ca exemplu domeniul serviciilor financiare, care ne este familiar multora dintre noi: într-o lume din ce în ce mai digitalizată, societățile financiare cum ar fi băncile sau firmele de asigurări au deja acces la toată tehnologia de care au nevoie pentru a se adapta cu ușurință la noul comportament al clienților, modelat atât prin criza generată de pandemie cât și prin adoptarea digitalizării în alte domenii referitoare la un stil de viață modern.

Punerea în practică a acestei transformări tehnologico-culturale este mai degrabă un act de voință ce poate avea uneori legătură cu însăși supraviețuirea organizației, mergând dincolo de disconfortul adaptării la nou sau al interpretării conservatoare a cadrului legislativ. Până la urmă totul devine o chestiune de a respecta promisiunea unei experiențe de utilizare plăcute, sigure și eficiente față de clienți ceea ce constituie fundamentul oricărei afaceri solide. Dat fiind rolul băncilor în economie, ele se supun unor cerințe specifice în ceea ce privește robustețea functionării serviciilor lor în situații speciale, cum este și cea a pandemiei actuale în care libertatea de mișcare a tuturor este sever restricționată. Considerând acest risc, poate că autoritățile de reglementare vor recomanda – știind ce însemnătate poartă o recomandare de la Banca Centrală – oferirea de servicii 100% digitale către clienți.

Un call-to-action în loc de concluzie

Ce am descoperit,cu ocazia coronavirusului, este faptul că proiectele nici nu trebuie să dureze atât de mult pentru a fi lansate, nici nu e nevoie să fie atât de birocratizate. Ca să produci valoare, îți trebuie (bună)voință și o atitudine deschisă spre soluții și inovare. E important acum să încerci lucruri noi, să iterezi și să te adaptezi rapid. Acest lucru e valabil fie în contextul în care companii întregi au început, practic peste noapte, să lucreze de acasă, dar și în livrarea accelerată a unor deziderate digitale care au fost ani de zile pe agendă, dar care mereu au primit priorități sau bugete minore.

Atitudinea ne modulează realitatea, și, implicit, ne modelează viitorul. Vă invit să ne uităm la situația actuală ca la o criză în care trebuie să fim precauți, dar și ca la o sumă de oportunități care apar pentru a (ne) reinventa ce inseamnă, în primul rând a sta în contact unii cu alții, dar și a genera o energie nouă de a schimba lumea în bine cu ajutorul uneltelor puse la dispoziție de tehnologie. Vom descoperi că putem economisi resurse și timp pentru a putea să ne concentram pe ce ne pricepem mai bine: a fi oameni.