Agricultura High Tech

Reading Time: 8 minute

Tehnologii performante, utilaje de ultima generatie, solutii care cresc productivitatea de cateva ori. Si toate acestea, ghidate de computer si prin satelit. Asa va arata agricultura viitorului, la care multi din fermierii romani tintesc. Iata-i pe cei care au investit deja pentru agricultura de maine. Din sudul tarii pana in nord, din est pana in vest, fermierii romani sunt preocupati de gasirea unor modalitati eficiente de a-si lucra pamantul. Indiferent ca este vorba de cultivarea cerealelor si oleaginoaselor, a legumelor si fructelor ori de pasuni sau chiar de cresterea animalelor, multi dintre intreprinzatorii romani au cautat solutii pentru a lucra mai rapid, mai eficient si mai ieftin. Alinierea la standardele europene si competitia cu fermierii din Europa pare a fi un lucru bun pentru agricultura romaneasca, chiar daca in termeni absoluti suntem inca departe de performantele celorlalte state din UE. In ceea ce priveste structura utilizarii terenului agricol, Romania se apropie de cele 27 de state din UE: din suprafata agricola de 13,7 milioane hectare, 63,2% este ocupata de terenuri arabile, 33,0% de pasuni si numai 2,5% de culturi permanente. Tara noastra este pe primul loc intre tarile din Europa in functie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital strain. Pe piata locala investitorii straini detin 7% din terenul agricol, adica 700.000 de hectare de teren, in timp ce in Cehia acestia au in posesie 4% din total si in Ucraina 3%. Doar in tarile din Asia acestia depasesc procentul de 7%. Romania este un producator agricol de top in Europa, iar procentul agricol din produsul intern brut este printre cele mai ridicate din Europa, conform Bancii Mondiale. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca productia agricola va fi buna in 2012, contribuind la cresterea PIB, cu 1,7%. Agricultura a devenit primul domeniu de interes pentru multi investitori, iar IFC, membra a Bancii Mondiale, a incheiat in 2012 un acord de imprumut cu Agricover IFN (finantator specializat in agricultura) in valoare de 12,5 milioane euro. Agricultura a fost, in ultimii doi ani de zile, unul dintre sectoarele cele mai finantate. Potrivit unui studiu realizat de INSEAD Alumni Association Romania (IAA Romania Business Barometer), 60% dintre cei chestionati sunt de acord ca agricultura reprezinta principalul domeniu care va atrage investitorii. Cu cele 3,9 milioane de ferme de pe teritoriul tarii, Romania are 28,7% din totalul fermelor din UE 27 (adica din cele 13,7 milioane de ferme). Dar, daca in UE dimensiunea medie a unei ferme este de 12,6 hectare, in Romania aceasta este de numai 3,5 hectare, adica de aproximativ patru ori mai mica. 18,5% din totalul exploatatiilor au intre 1-2 hectare si dispun de 7,5% din totalul suprafetei, 20% din total au intre 2-5 hectare si lucreaza circa 16% din totalul suprafetei, iar 0,4% din exploatatii au peste 100 de hectare si dispun de 49% din totalul suprafetei. Unul dintre interlocutorii nostri, Stefan Poienaru, face parte din categoria “baronilor” agriculturii, cu o exploatatie ce se apropie de 25.000 de hectare. Cu aceasta suprafata, el este unul dintre primii zece agricultori romani. Intr-un pluton fruntas s-ar incadra si companiile straine care au cumparat teren in Romania, dar am ales sa ne concentram pentru acest material pe fermierii romani. Ceilalti intervievati din materialul ce vizeaza agricultura hi-tech au fost alesi din domenii diverse: zootehnie – Petrica Azoitei de la Doaga (creste vaci de lapte) si Catalin Muntean (creatorul brandului Penes Curcanul); legumicultura – Cristian Rusu de la Hortifruct si Costin Vasile (Simongrig – deposit frigorific pentru legume); fructe – Biro Istvan (cultiva mere in Arad). Nu am inclus viticultura, pentru ca ne-ar fi fost greu sa alegem. Acest domeniu a absorbit in totalitate fondurile europene si toata lumea a investit in modernizarea cramelor si a vitei de vie. Astfel, am ajuns la cativa dintre cei care au investit intre 100.000 de euro si 15 milioane de euro in (re)tehnologizarea afacerii lor pentru a ajunge la performante de exceptie. Desigur ca ar mai fi fost si altii, insa selectia este foarte grea, avand in vedere ca Ministerul Agriculturii nu stie exact pe ce s-au dus banii formularele spun doar modernizare ori refacere fara a da detalii), statistici pe acest segment nu exista, companiile de utilaje agricole nu raspund solicitarilor, iar fermierii, desi aloca fonduri pentru tehnologie ori culture performante, nu au site-uri de prezentare si, de cele mai multe ori, nici macar adrese de e-mail. Daca tehnologia a ajuns in ograda fermierilor, computerele nu se regasesc inca pe masa lor. PREA PUTIN SOFTWARE Chiar daca, in marea lor majoritate, fermierii reinvestesc profitul si il indreapta catre modernizari, acestia nu au ajuns inca la performanta ca intreaga lor activitate sa fie coordonata de computer, prin softuri speciale. Conform studiului “Nevoi si atitudini ale fermierilor – AgroManager 2011”, in ceea ce priveste planificarea activitatilor in ferme, aceasta are loc in majoritatea cazurilor pe hartie: planificarea platilor este facuta pe hartie de 58% din respondenti, iar in ceea ce priveste planificarea culturilor infiintate, hartia este suportul folosit in 83% din cazuri. Doar 3% dintre fermierii intervievati folosesc un soft special conceput pentru planificarea culturilor. Interesant este ca domeniile in care ar dori sa fie consiliati sunt in principal cel al tehnologiilor agricole – fermele mici (sub 500 hectare); asistenta economico-fianciara – fermele medii (intre 500 si 999 hectare) si accesarea fondurilor si a subventiilor. AgroAdvice, in cadrul proiectului AgroManager, a relevat faptul ca deciziile cele mai bune legate de tehnologiile folosite de fermele agricole pot determina o crestere a profitului acestora cu pana la 50%. Si asta pentru ca nu poti fi un agricultor modern daca nu aplici tehnologii avansate. Chiar daca potentialul de dezvoltare al fermelor romanesti este foarte mare, agricultorii locali sunt in urma celor europeni, deoarece nu au o planificare si o viziune a ceea ce vor face in viitor. De multe ori, un consultant poate face lucrurile mai simple pentru un fermier. Poti alege un produs mai scump, dar pe care il folosesti intr-o cantitate mai mica si faci de fapt economie la pretul pe hectar. De asemenea, consultantul te poate ghida asupra soiului cu cele mai bune rezultate si sa economiseasca astfel un an de incercari din viata fermierului. CU CINE SE LUPTA MICII FERMIERI Desi fermierii cu suprafete sub 5 hectare reprezinta aproape 90% din totalul agricultorilor, exista si exceptiile (0,4%), adica firme cu peste 50 de hectare. Tara noastra se afla acum acolo unde era Germania in urma cu 50 de ani. Aceasta avea atunci 1,6 milioane de ferme, dar, prin tehnologie, inovatie si cercetare, numarul a scazut la 300.000. Culita Tarata, proprietar al TCE 3 Brazi, un business de aproape 100 milioane de euro in agricultura, administreaza 56.000 de hectare de teren in Insula Mare a Brailei. Alte afaceri construite de antreprenori romani care detin suprafete mari sunt Racova Pan Group (Adrian Porumboiu – circa 50.000 de hectare), Interagro (Ioan Niculae – peste 45.000 de hectare), Cerealcom Dolj (Mihai Anghel – 25.000 de hectare). Printre businessurile mari detinute de straini putem mentiona grupul Maria (libanezi) si Agro Chirnogi (Jihad El Khalil). CE ZICE COMISIA EUROPEANA Politica Agricola Comuna (PAC) implineste anul acesta 50 de ani de existenta. Agricultura este singurul domeniu comunitar care a integrat toate politicile din cele 27 de state si care a alocat fondurile eficient. Pentru ca politica economica europeana se face pe termen lung, am putut afla faptul ca Romania este una din tarile care va beneficia in continuare de fonduri substantiale, chiar marite pentru acest domeniu. Asta in special pentru ca, la noi, productia agricola se bazeaza in special pe fermele de mici dimensiuni, ferme de semisubzistenta, care detin o pondere covarsitoare. Multi fermieri au luat deja fonduri prin masura 112, referitoare la fermele de subzistenta. Platile facute in intervalul 2007 – martie 2012 prin intermediul acestei linii de finantare se ridica la 80,6 milioane de euro. In conturile fermierilor romani au intrat peste 3,5 miliarde de euro prin intermediul proiectelor de investitii pe fonduri europene pentru agricultura. Daca in UE exista un fermier tanar la 9 fermieri cu varsta peste 55 de ani, in Romania raportul este aproape dublu: 1 la 17, se arata in studiul realizat de Institutul European din Romania. Ca urmare a faptului ca ajutoarele de stat urmeaza sa creasca, si bancile au devenit mai permisive la capitolul finantari in agricultura. In 2011, numarul finantarilor a crescut cu 30% fata de anul precedent. Finantarile sunt acordate in limita a 80% din valoarea ajutoarelor de stat care urmeaza sa fie incasate de societatile care activeaza in agricultura, conform BNR. In acelasi timp, institutiile financiare, gen Agricover Credit IFN, finanteaza fermierii cu peste 400 de hectare, valoarea medie a unui imprumut fiind de 90-100.000 de euro. Pe sectoare finantate, 90% dintre credite s-au dus spre culturile vegetale si 10% spre zootehnie. Si CEC Bank a acordat 16% din portofoliul sau de credite catre agricultura. LA CE AJUTA TEHNOLOGIA Nu este greu de imaginat faptul ca fermele si fermierii sunt mult mai eficienti cu utilaje high tech si sisteme de comunicare moderne. Utilajele care reprezinta tehnologia de varf pot efectua mai multe lucrari la o singura trecere sau permit pastrarea umiditatii solului, ceea ce duce la cresterea productivitatii. De asemenea, tractoarele ultramoderne folosesc autopilot si sistem de ghidare prin GPS, ceea ce duce la reducerea costurilor si cresterea randamentului. Conform datelor Ministerului Agriculturii, la o suprafata arabila de circa 9 milioane de hectare, Romania are o flota de 176.000 de tractoare. Marii fermieri apeleaza la cele mai importante firme producatoare din Europa sau din SUA, dar fiecare cumpara ce isi permite. Daca Mihai Anghel de la Cerealcom Dolj foloseste combine John Deere, Stefan Poienaru de la New Holland, Petrica Azoitei de la Claas, cine se mai adreseaza pietei romanesti? Companiile producatoare de utilaje romanesti fac astazi cu greu fata importurilor. Pe piata exista mai multe firme, intre care Titan Machinery Romania (care a cumparat Agroexpert) si care vinde utilaje agricole produse de Case IH sau Kobelco, pe care le importa din Statele Unite, Austria si Italia; Agrocomert Holding (dealeri Claas), NHR Agropartners sau BISO Romania (dealeri New Holland). “Potentialul de business al agriculturii romanesti va continua sa creasca. Agricultura este singurul segment care produce valori concrete. Chiar si in perioade de criza economica, afacerile din domeniul agricol vor supravietui, avand in vedere ca hranirea populatiei este o preocupare permanenta, la nivel mondial. Din cauza crizei financiare din 2008-2010, mentalitatea oamenilor s-a schimbat. Nu mai investesc in actiuni, ci in valori reale, concrete. Din aceasta perspectiva, Romania se afla pe unul din primele locuri si daca va continua sa se concentreze pe agricultura va avea o baza de dezvoltare, fara a depinde de alte tari”, ne-a spus Andreas Feichtlbauer, director executiv la BISO Romania. Printre producatorii locali de utilaje agricole se numara Mecanica Ceahlau, care produce masini de prelucrat solul (pluguri, grape etc.), masini de semanat, dar si utilaje pentru recoltat sau irigatii. Tehnologii moderne sunt si softurile din agricultura, foarte putin folosite de fermierii romani, care ar putea oferi date despre conditiile de recoltare, practicile de arat, lucrari de erbicidat, ratele de aplicare ale fertilizatorilor, varietatea de seminte, conditiile meteorologice etc. De asemenea, sistemele GPS pentru agricultura pot face ghidare si masurare, autoghidare, dar pot si urmari flota si consumul de carburant. Sistemele de ghidare aduc un nivel de precizie si control suplimentar, permitand cunoasterea pozitiei utilajului si mentinerea acestuia pe o traiectorie precisa si repetabila, chiar si in conditii meteo dificile (noapte, praf, panta sau soluri eterogene). Tot in cadrul high tech am inclus in materialul nostru si hidroponia – cultura plantelor fara sol, care a fost dezvoltata pornind de la experimentele de determinare a substantelor care permit plantelor sa creasca si sa se dezvolte. Primele experimente de nutritie a plantelor au demonstrat ca prin imersarea radacinilor in solutii continand saruri de azot, fosfor, potasiu, sulf, calciu si magneziu plantele cresc normal. “Aceasta metoda se mai numeste cultura fara sol, cultura in apa fiind adevarata cultura hidroponica. Cantitatea de productie obtinuta din cultura fara sol este mult mai mare decat cea obtinuta in sol, la un nivel asemanator de costuri de productie”, ne-a declarat Marius Terzi, actionar la KGP Greenhouses, companie care importa in Romania serele pe vata minerala. Astfel, pentru o cultura de tomate realizata intr-o sera clasica si in sol se pot obtine 12-18 kg/mp, iar intr-o sera moderna de 6 m inaltime, dotata corespunzator si pe vata minerala, se pot obtine 48-55 kg. Tehnologia culturii fara sol a inceput sa se dezvolte incepand cu anii 2001-2002. Pretul mediu pe metru patrat al unei sere complet echipate, inclusiv substrat de cultura, dotata pentru obtinerea unei productii de 48-55 kg/mp/an, este de aproximativ 140-160 euro. Agricultura romaneasca face pasi mici spre productii mari, iar fermierii inteleg incet-incet ca doar uniti pot reprezenta o forta, fie ea si financiara. Doar asa pot lua credite, doar asa isi pot lucra pamantul cu utilaje care sa necesite mai putina forta de munca, dar mai multa rentabilitate. Cei care au deja in arenda mii de hectare incearca sa fie la pas cu tot ce inseamna high tech in domeniu, modernizeaza ferma/plantatia, dar uita uneori sa utileze si birourile sau curtea, cartea de vizita pentru orice fermier. Citeste si: <a href=”http://www.revistabiz.ro/legume-in-sere-pe-vata-minerala-620.html”>Legume in sere pe vata minerala</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/povestea-merelor-de-salaj-619.html”>Povestea merelor de Salaj</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/depozit-frigorific-ghidat-prin-software-618.html”>Depozit frigorific ghidat prin software</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/vaci-alintate-cu-muzica-clasica-617.html”>Vaci alintate cu muzica clasica</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/pariul-pe-penes-curcanul-616.html”>Pariul pe Penes Curcanul</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/agricultura-in-transformare-615.html”>Agricultura in transformare</a>